Saptamana trecuta, de miercuri pana duminica, s-au perindat prin pavilionul central de la Romexpo 92.000 de oameni de toate varstele, mai multi decat in alti ani, facand ca spatiul urias, impartit pe trei niveluri, sa devina la sfarsitul saptamanii neincapator. Pe de-o parte, mi-a placut la nebunie asta, pe de alta, trebuie sa recunosc ca vanzoleala, vacarmul, erau naucitoare si dupa cateva ore te lua cu ameteala. Au venit - atrasi de buna mediatizare pe posturile de radio, in cotidiane si la unele televiziuni - familii cu copii mici, foarte multi tineri studiosi, apoi profesionisti din toate domeniile, interesati de bibliografie stiintifica si umanistica la zi, varstnici pentru care drumul pana la Romexpo e un efort (mai ales ca repetitiile pentru ziua nationala au blocat traseul si au impus ocoluri obositoare). Ce i-a facut totusi sa vina si sa nu plece de acolo cu mana goala, contribuind la vanzarile record? In primul rand, cred, faptul ca la standurile Targului, cartile sunt cu 20 pana la 50% mai ieftine decat in librarii. Apoi, fiindca la sutele de lansari au avut ocazia sa-i vada pe autori, sa discute cu ei, sa asculte intelectuali de mare notorietate, vorbind despre cate o noua carte. Si ar mai fi un motiv: spre deosebire de multi librari care sunt simpli vanzatori de marfa, la standuri s-au aflat chiar redactorii capabili sa recomande in cunostinta de continut, produsele muncii lor, sa asculte cu amabilitate si rabdare doleantele, sugestiile cumparatorilor, sa dialogheze cu ei despre valoarea literara sau practica a unui anumit volum. Asa se face ca mai toti expozantii si-au acoperit cheltuielile pentru chiria spatiului si au obtinut si considerabile castiguri. Din cate am putut sa-mi dau seama, cel mai bine s-au vandut cartile pentru copii, grupate intr-un salon de profil unde micutii aveau si feerice spatii de joaca, de colorat, puteau vedea minispectacole cu clovni si personaje de basm, sau puteau fi mascati in simpatice animalute. Era o placere sa zabovesti pe acolo, desi se mai auzeau si plansete cand, intr-un tarziu, trebuiau desprinsi din lumea fermecata. Scopul principal al Targului Gaudeamus este promovarea cartii formative, educative, pentru toate treptele de invatamant (au avut standuri si majoritatea universitatilor de la noi, plus 20 de institutii de invatamant superior din strainatate), dar, dupa parerea mea, publicul cel mai fidel este cel al "lecturii de placere", al amatorilor de beletristica, memorialistica, de lucrari documentare de istorie recenta si de eseistica pe teme de actualitate. De aceea, s-au vandut foarte bine romanele din colectia Byblos a Editurii "Curtea Veche" (care a primit Premiul de Excelenta acordat de Societatea Romana de Radiodifuziune), cartile din colectia Biblioteca Polirom, cele din colectiile "Cartea de pe noptiera" si "Raftul Denisei" de la "Humanitas", seriile de romane de la Editura "Corint" si "Paralela 45" (fiindca am pomenit de Humanitas, cea mai ravnita carte a Targului a fost desemnata, prin votul publicului, eseul lui Andrei Plesu, Despre bucuria in Est si Vest, inca o dovada ca inversunata campanie impotriva elitelor culturale n-are spor la cititorii cu simtul valorii, care pot sa judece cu mintea lor si cu textul in fata). La Editura "Trei", specializata in carte de psihologie, am vazut sambata o coada enorma, in asteptarea de autografe de la psihologul britanic Peter Collett pe volumul Cartea gesturilor europene. La Editura "Compania", unde am zabovit putin, se vindeau in draci cartile complementare programei scolare si pregatirii pentru bac, dar si manuale de limba romana pentru strainii vorbitori de engleza, germana sau italiana. Am gasit la cei 400 de expozanti o multime de carti tentante, a fost greu sa aleg "dupa buget", dar tot mi-am incarcat o sacosa cu noutati grozave, pe care de-abia astept sa le citesc si sa vi le recomand si dvs.