"Primii friulani au venit in Dacia, ca soldati si ofiteri ai armatei imparatului Traian"
Romania era candva o tara de destinatie pentru toti saracii Europei.Atat inainte de primul razboi mondial, cat si inaintea celui de-al doilea, o buna parte din Europa ar fi dorit sa se... integreze in Romania. Elvetieni, francezi, belgieni si greci, dar mai ales italieni, au luat, timp de decenii, drumul Carpatilor. Numai intre anii 1860-1920, si numai din nordul Italiei, circa 80.000 de emigranti au luat drumul "Pamantului Fagaduintei" de la Dunare, acolo unde, mai ales dupa urcarea pe tron a tanarului domnitor si viitor mare rege, Carol I, avea loc o dezvoltare economica fara egal, in raspar cu criza din Europa Occidentala. Dintre italieni, 90% erau friulani, mesteri in exploatarea si prelucrarea lemnului si a pietrei, dar mai ales zidari, care la scurta vreme au ajuns sa-si puna "semnatura" pe cele mai importante obiective economice si de infrastructura ale Romaniei moderne: poduri, palate, drumuri si tuneluri, cai ferate etc. Friulanii descrisi de Nicolae Iorga drept frati ai romanilor, prin origine si limba, pot fi considerati participanti la intemeierea statului roman. Profesorul Nicolae Luca are ascendenta paterna friulana in sudul provinciei Udine, din Friuli. Scriitor si realizator de filme documentare, a publicat romane in limba italiana si a fost rasplatit cu numeroase premii internationale, printre care "Bocca della verit" din partea Uniunii Europene a Criticilor de Arta si Litere.
Unii dintre soldatii de pe Columna lui Traian sunt friulani
- Cand au venit primii friulani pe teritoriul Romaniei de azi, domnule profesor?
- Primii friulani au venit in Dacia, ca soldati si ofiteri ai armatei imparatului Traian, in timpul razboaielor incheiate in anii 102 si 106 d.Ch. Unii dintre soldatii de pe Columna lui Traian provin din actualul Friuli, ei aflandu-se, conform teoriei formarii poporului roman, la baza nasterii acestui popor. De aici, probabil, si similitudinile de limba, traditii, obiceiuri si fizionomie, dintre romani si friulani. Desigur, pe timpul acela nu erau cunoscuti sub numele de azi, dar este sigur ca legiunile din nordul Italiei au fost prezente in Dacia Romana. Din acei ani nu mai avem nici o consemnare pana in secolele Xii-Xiii, cand identificam la Oradea cartiere de italieni. Tot in secolul al Xiii-lea, friulanii sunt prezenti la Marea Neagra si la Dunare, iar mai tarziu, in judetul Covasna, unde si astazi sunt frecvente numele de familie maghiare, Kolumban si Marko, provenite din cele italiene, Colombano si Marco, foarte raspandite in Piemont si, in mai mica masura, in Triest.
Cetatile medievale din Transilvania au fost ridicate cu participarea friulanilor
- Cioplitul pietrei si priceperea in constructii erau un blazon friulan cunoscut in toata Europa. Ce au construit ei in Evul Mediu pe teritoriul Romaniei?
- Fortarete militare. La Timisoara, intre 1307 si 1315, au ridicat un castel-fortareata pentru regele maghiar Carol Robert de Anjou, copiat dupa un model venetian. Mai tarziu, in jurul anului 1441, friulanii au ridicat un nou castel, pe ruinele celui dintai (distrus de un cutremur), la ordinul lui Iancu de Hunedoara, care era atunci guvernator al comitatului Timis. In secolul al Xvi-lea, arhitectii militari friulani (italieni) sunt chemati din nou sa construiasca fortarete contra turcilor. Unul dintre cei mai vestiti constructori ai vremii a fost Luca Italus, stabilit la Sibiu. Gratie faimei sale, a fost invitat si de principele valah Mircea Ciobanul (1545-1559) sa construiasca palate la Bucuresti. In aceeasi perioada, mesterii friulani ridica, din piatra de Vistea, castelul Banffy din Bontida si unele edificii din Alba Iulia. Fara a intra in detalii, enumeram si alte constructii celebre din Evul Mediu, ridicate cu participarea friulanilor: cetatile Fagaras, Oradea, Miercurea Ciuc, Sighisoara, Blaj, Vint, Gherla, Sibiu si altele. De asemenea, o mare parte dintre palatele ridicate la porunca luminatului domn valah Constantin Brancoveanu au fost construite de zidarii si marmurarii friulani.
Cai ferate, palate, fortificatii...
- Pana la urma, descoperim ca toate constructiile monumentale din Carpati sunt datorate acestor miraculosi constructori friulani. Ce a mai ramas de zidit in epoca moderna?
- Adevarata imigratie friulana pe teritoriul actualei Romanii a avut loc in prima jumatate a secolului al Xviii-lea, dupa 1821. Bogatia Banatului i-a atras ca un magnet pe "vecinii" de peste Adriatica. Cum au venit, friulanii s-au apucat de lucru. Prima realizare: calea ferata de mare dificultate, cu tuneluri si viaducte, Anina-Oravita (terminata in 1863) si tronsonul Oravita-Bazias (inaugurat in 1854) - adevarate opere de arta pentru timpurile acelea. In acelasi timp, pornind in bejenie din cauza saraciei, ei au venit si in Oltenia, sa cultive pamantul, atrasi de existenta unor mari suprafete agricole nemuncite din Lunca Mofleni, Cretesti, Breasta, Atarnati si alte comune din zona Craiovei. Dar si Capitala tarii i-a atras pe italieni. In 1898, conform statisticilor, numai in Bucuresti lucrau 6000 de zidari friulani. Guvernul liberal de atunci si regele Carol I le-au dat mult de lucru, se lansase conceptul "Prin noi insine", iar intreaga tara era un santier. Daca citam la intamplare, putem consemna participarea friulanilor la realizarea majoritatii marilor zidiri ale Capitalei: Palatul Mogosoaia (comandat de Constantin Brancoveanu), Ateneul Roman, Palatul Cec-ului, Palatul Postei, Palatul Cercului Militar, Palatul de Justitie, Palatul Camerei de Comert (azi Biblioteca Nationala), Grand Hotel du Boulevard, Spitalul Coltea, Parlamentul din Dealul Mitropoliei si multe altele. Incepand cu 1913, mesterii friulani au demarat lucrarile pentru construirea cartierului Bucurestii Noi, unde multi dintre ei s-au stabilit dupa aceea. In 1883, au fost chemati sa zideasca toate fortificatiile Bucurestiului, dovedite din pacate inutile in timpul invaziei germane din 1916. Dar friulanii au ridicat si palate regale. De la Castelul Peles, la Castelul Reginei Maria din Balcic, mesterii friulani si-au dat masura geniului lor constructiv. In acelasi timp, au fost angajati sa lucreze la multe alte palate si vile din mai toate orasele Munteniei si Moldovei. Notam aici si contributia importanta a friulanilor la constructia cailor ferate. Numai pentru tronsonul Bucuresti-Predeal sunt inregistrati 400 de muncitori si ingineri friulani (italieni). Ei au lucrat si la cel mai lung pod din Europa, Podul de la Cernavoda, proiectat de Anghel Saligni si inaugurat in 1895. Tot ei sunt constructorii cantoanelor Cfr din toata tara, zidite din caramida rosie, adusa de la fabrica din Ciurea (Iasi), unde multi angajati erau friulani. Practic, viaductele, podurile si gurile de tunel pentru calea ferata, cu arhitectura lor specifica, sunt construite de aceiasi miraculosi si omniprezenti friulani.
Cel mai mare sustinator: Eminescu!
- Romania moderna s-a nascut, asadar, cu contributia directa a emigrantilor din Friuli, care si-au gasit o a doua patrie in Carpati. Cum putem explica acest fenomen prea putin cunoscut?
- Prin afinitatile de limba, prin ospitalitatea localnicilor, prin amploarea programelor de dezvoltare economica stimulate de Carol I, prin programele propagandistice de incurajare a imigrarii. Costurile mici ale vietii, posibilitatea economisirii, atribuirea de loturi agricole celor ce renuntau la cetatenia italiana facusera din Romania o a doua America, fiind, in plus fata de tarile de dincolo de Ocean, o destinatie apropiata, spre care primii imigranti au pornit cu o valijoara incarcata in roaba (cariolla). Insusi Mihai Eminescu cerea in ziarul "Timpul", din 7 octombrie 1878, nu numai colonizarea Dobrogei cu italieni, ci a intregii Romanii! Acest program de colonizare "ar fi fost util atat romanilor, cat si italienilor", scria marele poet. Unde era ceva de construit, erai sigur ca dai de friulani. Nu stiau sa scrie, nici sa citeasca, dar lucrul ridicat de mainile lor poate fi admirat si azi.
Profesorului Nicolae Luca ii puteti scrie la email: sempre@rdslink.ro