Octombrie imblanzeste inima. E luna marilor pelerinaje. Doi sfinti, Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, si Cuviosul Dimitrie Basarabov, patronul spiritual al Bucurestilor, au adunat zeci de mii de credinciosi la Iasi si in Capitala. Moastele sfintilor sunt cinstite de oameni din toate colturile tarii, veniti cu nadejdea ca vor scapa de boli si necazuri. Bucurestiul este insa orasul unui pelerinaj discret si continuu de-a lungul intregului an. Cel putin 35 de biserici adapostesc moastele a sute de sfinti, dinaintea carora ingenuncheaza cei aflati in nevoie.
In maruntaiele sale de beton, otravite cu smog si indiferenta, Bucurestiul ascunde o lume a miracolelor. Comori duhovnicesti ferecate de sute de ani in racle bogate sau modeste - moastele unor sfinti - sunt marturia iubirii lui Dumnezeu fata de oameni. Cand treci pragul unei biserici in care sunt depuse sfintele ramasite pamantesti ale martirilor lui Cristos, Ii simti prezenta mai mult decat oricand. In locasurile de rugaciune bucurestene, gasim alinare in fata moastelor Sfintilor Ioan Gura de Aur, Dimitrie Basarabov, Ciprian al Cartaginei, Constantin Brancoveanu, Grigorie de Nisa, Nicolae, Ioan Botezatorul, Ioan Iacob Hozevitul, Siluan Athonitul, Apostolul Petru, Apostolul Simon Zilotul, Apostolul Andrei, Ioan cel Nou de la Suceava, Cuvioasa Parascheva si Pantelimon, ca sa-i amintim pe cei mai cunoscuti si cinstiti in Biserica Ortodoxa. In unele biserici, credinciosii au privilegiul de a se putea ruga la moastele mai multor sfinti. Ca de pilda in Biserica "Sf. Nicolae - Mihai Voda", unde se afla moastele a 43 de sfinti, ori biserica schitului Darvari, in care sunt moastele a 13 sfinti. Fiecare sfant este cautat ca doctor al unui betesug sufletesc anume. Sfinti precum Simon Zilotul si Stelian ocrotesc familia si pruncii, Ciprian ne apara de vraji, altii - ca Sfantul Nicolae si Apostolul Andrei - sunt renumiti pentru bolile pe care le vindeca.
De ce sunt cinstite sfintele moaste
Fiecare biserica in care sunt moaste are povestea ei. Legenda, inchipuirile, adevarul si adaugirile povestitorilor se impletesc intr-un tablou plin de nadejde. Crestinii stiu ca perenitatea sfintelor moaste - starea de neputrezire si mireasma buna pe care o degaja - nu este rezultatul unor fenomene naturale, ci darul lui Dumnezeu fata de cei care au dus viata sfanta. Puterea dumnezeiasca ce lucreaza prin trupurile Sfintilor dupa moartea lor e o continuare, dar si o intensificare a puterii ce lucra prin trupurile lor cat au fost in viata. Un temei pentru cinstirea moastelor si a credintei in puterea ce iradiaza din ele ni-l da Sfanta Scriptura, unde se relateaza ca un mort a inviat dupa ce a fost aruncat peste osemintele prorocului Elisei (Iv Regi 13, 21). Iar unii bolnavi se vindecau prin simpla atingere de stergarele folosite de Sf. Apostol Pavel (Fapte 19, 11). Cultul sfintelor moaste pastreaza vie in constiinta credinciosului ideea ca trupul n-a fost facut sa moara, ci sa invieze si sa se invesniceasca in Cristos.
Biserica Podeanu
Sfantul Simon Zilotul, ocrotitorul familiei
Biserica Podeanu, de pe strada Dornei din Capitala, este unul din locurile unde ne putem ostoi setea de inefabil si intari credinta in Dumnezeu. Aici se afla parte din moastele Sfantului Simon Zilotul, unul din cei 12 apostoli ai lui Cristos. Potrivit Traditiei, Sf. Simon este mirele din Cana Galileii, unde Mantuitorul a prefacut apa in vin, si unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus Cristos.
Din usa bisericii ceva te duce spre racla acoperita de o bruma argintie si strajuita de icoana acestui ucenic al Domnului, ocrotitor al familiei. In acel tarziu de toamna blajina cand am pasit in Biserica Podeanu, lacasul era aproape gol. O lumina de polen se asternea peste cei cativa barbati si femei ce isi asteptau randul la moastele Sf. Simon, care odihnesc sub un baldachin din marmura alba, strabatuta de vinisoare trandafirii. In tacere deplina, fiecare se inchina larg, pana la pamant, de trei ori, in vreme ce deja incepuse sa-si spuna in gand rugaciunea catre sfant, pentru iertarea pacatelor sau pentru ocrotirea casniciei.
Rugaciuni pentru dragoste
Enoriasii Bisericii Podeanu sunt cei mai entuziasti povestitori ai minunilor intamplate aici. Vindecari miraculoase, prunci daruiti la batranete, divorturi stopate sunt imbracate de fiecare in cuvinte pline de evlavie, rostite in soapta, ca pentru a-l nu deranja pe Sfant. Cei care intra prima oara aici, dupa rugaciunea de la racla Sfantului, isi nutresc speranta din istorisirile oamenilor locului. Irina Iancu, femeie zdravana si inca tanara din Suceava, si-a luat concediu si a venit pentru o saptamana la niste prieteni in Bucuresti, special pentru a se ruga la Sf. Simon Zilotul. Vorbeste cantat, in graiul bucovinenilor, iar chipul sau, asprit inainte de vreme, se intuneca pe masura ce isi spune supararea. La 39 de ani, dupa 21 de ani de casnicie, risca sa-si piarda familia. Sotul ei, Tinel, pune faianta prin casele italienilor de aproape cinci ani. Munca lui a tinut pana acum casa, caci Irina n-a lucrat niciodata, mereu cu grija celor trei copii. Anul acesta, Tinel i-a aranjat fetei lor mai mari, Elena (19 ani), o slujba de menajera la Roma. Fata este decisa sa se marite acolo. Iar tatal ei vrea "sa-si refaca viata", cu o romanca de care s-a indragostit in Italia. "Am simtit asa, ca un junghi in inima. Vorbeam la telefon o data la doua saptamani si deodata i-am cu-noscut glasul schimbat, ca atunci cand minte. L-am intrebat daca are pe cineva si m-a repezit, ca doar n-o sa stea pustnic pana vine acasa. Mai tarziu mi-a zis ca nu se mai intoarce si sa divortam", spune Irina, stavilindu-si cu greu lacrimile. Nu stie cum se va descurca daca Tinel o paraseste, caci mai are doi baieti adolescenti de crescut. Dar nu asta o framanta. Nici tradata, ea nu vrea sa-l piarda pe Tinel. De la ultima discutie cu barbatu-sau, de acum sase luni, s-a angajat vanzatoare, pe o leafa de somer. Asa ca s-a imprumutat sa vina in Bucuresti, la Sf. Simon Zilotul, sa-i ceara sa-i salveze casnicia.
Moastele Sfantului Simon Zilotul au fost cumparate din Creta, in anul 1958, de P.S. Valerian Zaharia, Episcopul Oradei, pentru a fi depuse in Catedrala Episcopala. In 1969 insa, Episcopul a fost pensionat fortat, pentru ca intervenise la Ceausescu pentru eliberarea unor detinuti politici. P.S. Valerian a venit la Bucuresti, luand si sfintele moaste, si a fost gazduit in casa parohiala a Bisericii Podeanu. Nu a fost lasat sa slujeasca decat dupa 1990, odata cu venirea ca preot paroh al bisericii a Pr. Vasile Ailioaei. Episcopul a trecut la cele vesnice in martie 1996, lasand mostenire Bisericii Podeanu nepretuitele moaste.
Biserica Zlatari
Sfantul Ciprian, grabnic ajutator
impotriva vrajitoriei
Cum unii isi cauta dragostea pierduta, altii umbla sa scape de vraji si blesteme. S-a dus vestea ca in buricul Capitalei, pe Calea Victoriei, la Biserica Zlatari, se fac minuni mari. Mana dreapta a Sfantului Ciprian, protector impotriva farmecelor, se afla aici. Sfantul Ciprian a fost cel mai vestit vrajitor al Imperiului Roman, in jurul anilor 250, adorator al lui Apolo si al zeitei Artemis, ghicitor in stele si carti. El a fost adus la credinta cea adevarata de catre Sfanta Fecioara Iustina, impotriva careia si-a incercat vrajile fara izbanda. Crestinat, el a devenit episcop si pe multi i-a crestinat la randu-i. A fost martirizat pentru credinta sa, torturat, bagat intr-un cazan cu apa clocotita si apoi decapitat.
Un obicei al locului este ca acei care vin sa ceara ajutorul Sfantului Ciprian sa posteaza aspru trei zile, sa aiba ganduri curate si sa se smereasca dinaintea raclei, in zilele de miercuri si vineri. Oamenii cred ca atunci puterea Sfantului este mai mare. Pragul bisericii este trecut zilnic de tot soiul de crestini, de la tarani coborati din munte de raul satanei, la artisti si politicieni. Fiecare are o durere ascunsa, poarta pecetea unui blestem sau doar traieste cu spaima ca i s-au facut vraji. Pentru ca miercurea si vinerea vine multa lume, nimeni nu-si ingaduie mai mult de un minut-doua de rugaciune la moastele Sfantului.
Acolo am intalnit-o pe Mihaela Turcu, studenta, cu obarsia intr-un sat doljean, inundat asta-vara. Ea este sigura ca familiei sale ii fac farmece niste vecini, cu care se judeca de ani de zile pentru o palma de pamant. "Sigur au trimis diavolii peste noi", zice. Inainte cu putin timp de inundatii, tatal ei era sa-si franga gatul, incercand sa repare acoperisul. A scapat doar cu cateva vanatai si o sperietura. "Cateva zile mai tarziu, o candela care ardea intr-una din camere a cazut cu tot cu cuiul care o tinea in perete. Au luat foc covorul, perdeaua si o masa. Noroc ca era mama acasa, ca a strigat dupa ajutor si impreuna cu cativa vecini a stins focul." Pe urma, apa le-a inundat locuinta, iar de atunci miroase in casa a mort, oricat au incercat sa curete si sa parfumeze podelele si peretii. Cu totul pe nepregatite, Mihaela s-a despartit de logodnicul ei, iar parintii sai se cearta tot mai des. "Am auzit ca Sfantul Ciprian a facut minuni mari si cred ca ma va ajuta si pe mine", spune tanara.
Biserici din Bucuresti cu Sfinte Moaste
Catedrala Patriarhiei: Moastele Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestiului (praznuit pe 27 octombrie); Particele din moastele Sf. Ioan Gura de Aur (30 ianuarie si 13 noiembrie); Particele din moastele Sfintilor Constantin si Elena (21 mai); Particele din moastele Sf. Dionisie (3 octombrie); Particele din moastele Sf. Ambrozie (7 decembrie).
Biserica Manastirii Cernica: Moastele Sf. Calinic de la Cernica (11 aprilie).
Biserica "Sf. Mina" - Vergu: Parti din moastele Sf. Mc. Mina (11 noiembrie).
Biserica "Sf. Stelian - Lucaci": Moastele Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor (26 noiembrie); Particele din moastele Sfintilor Haralambie (10 februarie), Elefterie (15 decembrie), Onufrie (27 noiembrie) si Pantelimon (27 iulie).
Biserica "Zlatari": Mana dreapta a Sf. Ciprian, protector impotriva farmecelor (2 octombrie).
Biserica "Sf. Dumitru" - Posta: Particele din moastele Sfintilor Haralambie (10 februarie), Antipa (11 aprilie), Pantelimon (27 iulie) si Nicanor (7 august).
Biserica "Sf. Gheorghe Nou": Mana Sf. Nicolae (6 decembrie), Capul Sf. Mc. Constantin Brancoveanu (16 august).
Biserica "Sf. Gheorghe Vechi": Particele din moastele Sf. Grigorie al Armeniei (30 septembrie), ingropate sub lespedea altarului.
Biserica "Domnita Balasa": Capul Sf. Grigorie de Nisa (10 ianuarie).
Biserica "Sf. Arhangheli" - Otelari: Un deget al Sf. Haralambie (10 februarie) se afla in biserica.
Biserica Manastirii Plumbuita: Particele din moastele Sfintilor Nicolae (6 decembrie), Pantelimon (27 iulie), Gheorghe (23 aprilie) si Ioan cel Nou de la Suceava (2 iunie).
Biserica Manastirii "Sf. Antim Ivireanu": Particele din moastele Sfintilor Mc. Acachie (7 mai), Mc. Neofit (21 ianuarie), Mc. Paraschevi (26 iulie) si 40 de Mucenici de la Sevasta (9 martie).
(Va urma)