- Inainte de a raspunde ar trebui sa ne punem alta intrebare: cine poate reforma serviciile secrete romanesti, aflate intr-o tranzitie incerta, de la statutul de departamente ale fostei Securitati, la servicii de informatii moderne, compatibile cu standardele Nato si Ue - oamenii din interiorul serviciilor, sau cei veniti din afara? Mergand si mai departe, ar trebui sa examinam in general chestiunea reformarii serviciilor secrete, ca institutii care au intotdeauna mai multe informatii decat beneficiarii lor. Cu exceptia fostei Rdg, preluata cu arme si bagaje de Germania Federala, nici o alta tara fosta comunista nu a reusit sa elimine toate elementele fostelor organe de securitate comuniste din serviciile sale secrete. Recenta decizie radicala a guvernului polonez de a desfiinta serviciul de informatii militare este un gest disperat, cauzat de neputinta de a birui confreria ofiterilor de informatii ramasi neatinsi de tranzitie.
Pana acum, experienta reformarii Sri si Sie nu a fost prea incurajatoare. Nici macar nu stim cu adevarat cat de mult s-au reformat, singurele argumente care ar indica o schimbare fiind legate de integrarea Romaniei in Nato. Imaginea lor in ochii romanilor nu s-a schimbat insa prea mult, indiferent cine le-a condus. Iar de condus, le-au condus intotdeauna oamenii presedintelui in functie: Ion Iliescu i-a numit pe Virgil Magureanu si Ioan Talpes, apoi, dupa revenirea la putere din 2000, pe Radu Timofte si Gheorghe Fulga. Toti patru s-au dovedit buni aparatori ai sistemului, desi ultimii doi au reusit sa adecveze serviciile la standardele Nato. Emil Constantinescu a crezut ca va birui sistemul cu ajutorul domnilor Costin Georgescu si Catalin Harnagea, dar perceptia generala a fost ca, in ciuda bunelor lor intentii, cei doi au devenit pana la urma prizonierii serviciilor pe care erau chemati sa le reformeze. In tot cazul, pe parcursul ultimilor 16 ani, opacitatea a fost desavarsita, iar serviciile nu au putut fi controlate democratic. Niciodata insa acest lucru nu a fost mai vizibil decat in perioada guvernarii Psd, cand comisiile parlamentare de control al Sri si Sie au fost practic subordonate serviciilor pe care ar fi trebuit sa le verifice. Mai ciudata a fost mentinerea in functie a domnilor Timofte si Fulga de catre presedintele Traian Basescu, dar astazi putem intelege ca seful statului si-a amanat de fapt decizia, pandind momentul prielnic pentru a-si impune favoritii.
Vom observa, asadar, ca si in octombrie 2006, directorii serviciilor sunt tot oamenii presedintelui in functie, in ciuda scandalului iscat de liberali. In consecinta, reformarea serviciilor se va face daca o va dori Traian Basescu. Faptul ca George Cristian Maior are o studii postuniversitare de specialitate si o buna experienta in relatia cu Nato este incurajator. Claudiu Saftoiu este inca o necunoscuta. Noul director al Sri a vorbit convingator despre necesitatea sporirii controlului parlamentar, a imbunatatirii transparentei si plasarii serviciului sau in slujba cetateanului, iar noul director al Sie a fost sincer cand a recunoscut ca abia acum va invata tainele meseriei. Orice s-ar spune insa, imaginea lor este mult mai buna decat a predecesorilor, iar premisele unei posibile reforme sunt mai solide in contextul integrarii in Ue. Sa nu ne facem insa prea multe iluzii: prin natura lor, serviciile de informatii nu sunt institutii usor de controlat din exterior si nici de reformat. Jocul de-a soarecele si pisica intre civili si ofiterii de informatii va continua inca multa vreme.
2. Mediile politice romanesti trateaza cu calm englezesc reinnoitele actiuni ale Udmr in vederea obtinerii autonomiei teritoriale. Procedeaza corect? Mai nou, zavera maghiara din Harghita-Covasna a cuprins si o parte din Mures, cu sanse mari de extindere spre Salaj, Satu Mare, Bihor... Ne poate apara Constitutia Romaniei de epidemia autonomista maghiara din Transilvania?
- Liderii principalelor partide politice au procedat foarte intelept bagatelizand iesirile la rampa, provocatoare, ale presedintelui Udmr, Marko Bela. Nici unul nu a cazut in cursa intinsa de acesta din urma, care s-ar fi dorit tinta atacurilor "nationalistilor romani", ca sa poata poza in aparator al intereselor maghiarilor din Romania, atat in ochii propriului electorat, cat, mai ales, in ochii liderilor Fidesz de la Budapesta. Slabirea pozitiei socialistilor unguri dupa scandalul "minciunilor" electorale recunoscute de premierul Ferenc Gyurcsany a intarit pozitia adversarului sau politic, Viktor Orban, un mare agitator al spiritelor maghiarimii din Transilvania. De altfel, episcopul Laszlo Tokes a participat la manifestatiile de protest impotriva actualului guvern de la Budapesta. Unda presiunilor Fidesz se resimte si in Romania, unde extremistii maghiari, secuii si sustinatorii lor din Ucm simt vantul in pupa. Drept urmare, Udmr isi simte amenintata pozitia de lider al maghiarimii din Transilvania si incearca sa se plaseze pe o pozitie "eroica", reluand tema obosita a autonomiei. Manevra este iritanta pentru ca, desi domnul Marko a precizat ca demersul sau vizeaza modificarea cadrului legal - ceea ce este echivalent cu o renuntare la propria cauza, caci niciodata pretentiile Udmr nu vor fi adoptate de Parlamentul Romaniei -, liderii locali ai Udmr si Ucm se simt incurajati sa agite steagul nationalismului maghiar si sa inflameze spiritele. Pozitia guvernului a fost foarte clara insa: autonomia va fi aceeasi la Constanta si in Harghita, nu diferentiata dupa criterii etnice - a spus premierul Tariceanu si nu avem nici un motiv sa nu-l credem. Nici un om politic roman nu poate accepta pretentiile enuntate de Marko Bela. Mai mult, nici liderii Udmr nu se iau in serios - joaca doar un joc politic de supravietuire, care le iese din ce in ce mai prost.