Cate povesti de iubire n-au inceput cu o ceasca de cafea? Cate barfe nu s-au raspandit de la suetele din jurul ei? Insa pe cei ce au o slabiciune pentru bautura fierbinte si tare ii apasa, deseori, un sentiment de vinovatie: "Desi tentanta, fiertura neagra nu e catusi de putin sanatoasa", cred ei. Eroare! Studii recente ii infirma nocivitatea, ba si mai mult, sustin ca este un veritabil medicament. Ii lipseste prospectul. Vi-l oferim noi, mai jos.
Instructiuni de utilizare
Cofeina, principala substanta activa din cafea, poate ameliora astmul, fiindca dilata bronhiile. O jumatate de litru de cafea tare, proaspat preparata, usureaza respiratia pentru aproximativ sase ore. Totusi, o asemenea cantitate n-ar trebui consumata decat in cazuri exceptionale. De asemenea, cafeaua poate indeplini un rol profilactic, impiedicand nu numai aparitia astmului bronsic, dar si a rinitei alergice. Se presupune ca acizii continuti in ea influenteaza sistemul imunitar, echilibrandu-l si prevenind reactiile lui disproportionate, ce se manifesta in asemenea afectiuni.
Bautura aromata ne poate feri si de carii dentare. Ce-i drept, ea contribuie cu timpul la o usoara ingalbenire a dintilor. Pe de alta parte insa, taninul existent in ea evita formarea placii bacteriene. Astfel, cafeaua - desigur, numai cea neindulcita - actioneaza ca o apa de gura contra cariilor. Acelasi lucru se poate afirma despre ceai si cacao, intrucat si ele contin tanin. De-a dreptul uluitoare sunt concluziile recente ale cercetatorilor japonezi. Importatorii europeni de cafea si-au frecat mainile de bucurie, afland de publicarea rezultatelor preliminarii ale unor studii, conform carora cafeaua ar putea preveni chiar si cancerul. Experientele de laborator efectuate pe animale au pus in evidenta o remisie a tumorilor sub influenta cafelei. Specialistii n-au inca o explicatie pentru acest fenomen, dar il atribuie acidului clorogenic, care activeaza celulele sistemului imunitar. Arborele de cafea este planta cu cel mai ridicat procent de acid clorogenic din lume. Alte componente ale fierturii noastre indragite realizeaza performante in combaterea radicalilor liberi. Acestia sunt molecule de oxigen nerabdatoare sa provoace reactii chimice. Atacand celulele sanatoase, ei contribuie la imbatranirea pielii, la formarea ridurilor si chiar la aparitia tumorilor.
Dupa cum se stie, cafeaua alunga oboseala si imbunatateste randamentul intelectual si fizic. Pe langa aceasta, ea poate servi ca remediu contra depresiilor usoare, caci cofeina dilata vasele de sange din creier, stimuland circulatia la nivelul centrului de comanda al organismului nostru. Potrivit unei alte teorii ce o completeaza pe prima, moleculele de cofeina pot "acosta" la celulele creierului, blocand acolo actiunea adenozinei. Iar asta ne face mai optimisti! Pentru ca adenozina se numara printre neurotransmitatorii responsabili de starea noastra de spirit - si, din pacate, ea ne indeamna sa credem ca ni s-au inecat toate corabiile.
Cofeina mareste turatia nu numai in cap, ci in intreg corpul. Ea stimuleaza metabolismul si rezistenta la efort creste, deoarece dupa consumul de cafea, muschii nu mai obosesc atat de repede, iar arderea grasimilor si transformarea lor in energie se petrec mai rapid. Cafeaua pune in miscare si tubul digestiv: are efectul unui laxativ usor.
Efecte secundare
Ca in cazul multor remedii, si la cafea importanta e doza. Bauta in exces, ea poate avea cateva efecte secundare. Se cunoaste de mult faptul ca stomacul fabrica un surplus de acid, deci se creeaza conditii pentru aparitia unui ulcer. Iarasi nu e un secret pentru nimeni ca taifasul la o ceasca de cafea, tarziu dupa-amiaza, ne garanteaza o noapte de insomnie. Dar iata si o noutate surprinzatoare: cafeaua poate fi cauza unei infertilitati nedorite.In Sua, aproape 2000 de gravide au fost chestionate in legatura cu consumul lor de cofeina. Rezultatul: bautoarele zeloase de cafea si Cola au ramas mult mai greu insarcinate ca alte femei. Si invers: in tarile Americii de Sud, femeile isi provoaca avorturi band fiertura tare din boabe crude. Cercetatorii americani au calculat ca, la mai mult de trei cesti de cafea pe zi, sansele unei fecundari se reduc cu 27%. Motivele n-au fost deocamdata clarificate. Iar daca fecundarea se produce, totusi, viitoarele mame au de infruntat ulterior alte riscuri. Aceiasi oameni de stiinta suspecteaza drogul nostru cel de toate zilele ca ar fi raspunzator pentru declansarea avorturilor si a nasterilor premature.
Si neplacerile lunare legate de ciclu ar putea constitui un motiv pentru renuntarea completa la cafea. La Universitatea din Oregon s-a constatat ca doamnele impatimite de cafea sufera de dureri menstruale mai mari decat ale altor femei.
Daca vom bea cafeaua cu litrul, actiunea ei energizanta se va manifesta din plin in registrul negativ - prin dureri de cap, palpitatii si dificultate de concentrare. Asupra altor consecinte daunatoare, ca de pilda riscul sporit de infarct sau distrugerea substantei osoase (osteoporoza), specialistii inca n-au reusit sa se puna de acord. In ce priveste osteoporoza, teza pare plauzibila, intrucat cofeina extrage din organism calciul necesar pentru formarea oaselor. Pana acum insa, aceasta conexiune n-a fost confirmata decat printr-un singur studiu, efectuat la Universitatea din California. Aici s-a observat la bautoarele de cafea de varsta a treia o densitate osoasa mai mica la sold si la coloana vertebrala. In schimb, la cele care bausera in acelasi timp si mult lapte, nu existau astfel de modificari. Sfatul la indemana ar fi urmatorul: cine nu vrea sa renunte la cafea ar trebui sa manance regulat produse lactate, pentru ca ele ne asigura un aport consistent de calciu. Indemnul se adreseaza mai ales femeilor sub 35 de ani, la care procesul de formare a substantei osoase nu s-a incheiat inca.
Dozaj
Medicii ne recomanda sa nu bem mai mult de trei cesti de cafea pe zi. E o doza suficienta ca sa ne invioreze si chiar sa ne fie un remediu util in anumite privinte. Insa cine sufera de hipertensiune, de o boala de inima sau de ficat ori are tiroida prea activa ar trebui sa faca un efort de vointa si sa reziste tentatiei.
Cafea light
Avand-i in vedere pe semenii nostri mai sensibili, producatorii de cafea au avut o idee salvatoare: cafeaua fara substante iritante, ideala pentru oamenii cu probleme la stomac, in primul rand cu arsuri. Continutul de cofeina este intact, sunt extrase doar substantele rezultate din prajirea boabelor, care pot irita stomacul, intestinul si vezica biliara. O alta modalitate de neutralizare a produselor de prajire este aceea de a adauga lapte la cafea. Cafeaua decofeinizata nu produce efectele nedorite ale cofeinei, insa nici nu ne invioreaza.
Dar nu va temeti: chiar daca, furati de fermecatoarea noastra sueta, o prelungim pe mai multe cesti de cafea, ficatul elimina cofeina, incat nu mai ramane nici o urma din ea.
Ceai sau cafea?
Nu numai cafeaua, ci si ceaiul, Cola sau cacao isi bazeaza actiunea energizanta pe cofeina. Concentratia difera totusi. In timp ce o ceasca de cafea contine pana la 120 miligrame de cofeina, la ceai sunt maximum 60 mg (teina = cofeina), la cacao aproximativ 50 mg, iar la un pahar de Cola in jur de 30 mg.
La prajirea boabelor iau nastere mai mult de 700 de substante aromatice. Lor li se datoreaza gustul unic al bauturii, insa tot ele irita stomacul. De aceea, pentru oamenii sensibili e mai indicat ceaiul. Actiunea lui se deosebeste putin de a cafelei. Tanantii prezenti in el fac ca asimilarea cofeinei sa se produca mai lent. De aceea, ceaiul nu ne invioreaza atat de rapid, in schimb efectul dureaza mai mult. Atuul imbatabil al cafelei ramane insa continutul ridicat de acid clorogenic, despre care se crede ca ar exercita o influenta benefica asupra sistemului imunitar.