Moaste facatoare de minuni
S-au reprosat, nu o data, ortodoxiei romane, lipsa sfintilor autohtoni si numarul extrem de redus al sfintelor moaste din biserici. Nimic mai fals - manastirile noastre ascund adevarate comori de cult, pe langa care, adesea, trecem grabiti si nestiutori.
Din prea multa smerenie, biserica doreste, probabil, sa evite obositoarea zarva comerciala si turistica cu cele sfinte. Fapt e ca nici pana astazi nu avem un inventar complet al acestor odoare de mare pret. Harta comorilor noastre religioase contine si astazi numeroase pete albe. Suntem cu mult mai bogati decat credem. De-a lungul timpului au disparut si ni s-au furat destule odoare crestine - de pilda, degetul Mariei Magdalena, care in 1771 mai era la manastirea Saraca, de langa Deta. Prin mila lui Dumnezeu, ne-au mai ramas inca multe asemenea alinari. Important e sa le cautam si mai ales sa stim adanc si tainic ce anume cautam.
Sub ochii nostri se faptuiesc numeroase miracole - oameni vindecati inexplicabil de cancer, oameni salvati din accidente cumplite. Sa nu ratacim si nici sa nu ne pierdem curajul. Moastele facatoare de minuni doar mediaza. Adevarata mantuire o dau rugaciunea, focul launtric al cuvantului rostit cu inima, credinta nestinsa. Oricate tamaduiri se vor fi facut la crucile miraculoase de la Dervent, lucrarea divino-umana a lui Iisus se implineste pana la urma prin chiar credinta si iubirea noastra. Prin speranta neostenita in ajutor.
Bucuresti
Moastele Sf. Dimitrie cel Nou
La Catedrala Patriarhala Ortodoxa Romana se afla moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi (sec. Xviii). Pastor, mare iubitor de animale, om bland si cucernic, el a trait in satul Basarabi, pe valea Lomului, ducand o viata retrasa, inchinata lui Dumnezeu. Aflandu-si, prin rugaciuni, momentul sfarsitului, se spune ca s-a dus pe malul Lomului, s-a culcat intre doua pietre si si-a incredintat sufletul Domnului, trupul fiindu-i imbratisat de apele crescute ale raului, acoperit de malul surpat peste el si de copacii cazuti. Dupa o vreme, o fetita din sat, bolnava, viseaza un inger, care-i spune ca, daca parintii ei se vor duce in locul aratat in vis si vor dezgropa moastele sfinte, ea se va insanatosi. Tot satul, in frunte cu preotul, s-a indreptat spre locul peste care de mai mult timp se aratasera niste lumini. Cautand in prundis, au scos la iveala sfintele moaste ce straluceau ca aurul. Le-au dus la biserica satului, de unde au inceput sa infaptuiasca minuni: insanatosiri miraculoase, gasirea avutului pierdut etc.
Doua surori, Aspra si Ecaterina din Cernavoda, au vrut sa ia o bucatica din moaste si s-o duca in biserica lor. Dar cand sa plece cu caruta, nu au mai putut sa se urneasca din loc si au fost nevoite sa puna la loc bucatica furata. Episcopul Preslaviei, Ioanichie, se imbolnavise greu, fiind aproape in intregime paralizat. Cum n-a fost chip sa se vindece, l-au dus cu asternut cu tot si l-au depus, inainte de slujba, langa racla. Dupa trei ceasuri, la terminarea slujbei, el s-a ridicat in picioare si a inceput sa umble.
Sfantul este considerat ocrotitorul Capitalei, vindecator al bolilor trupesti si sufletesti si patron al animalelor.
Moastele Sf. Mina (pentru pagube si alte nenorociri)
Tot in Bucuresti, pe Str. C.F. Robescu nr. 18, colt cu Calea Calarasi, se inalta biserica Sf. Mina-Vergu. Aici se afla o parte a moastelor Sfantului Mare Mucenic Mina si o icoana a lui, ferecata in aur, care a scapat dintr-un incendiu, neatinsa de urgia focului.
Inca din vechime, celor ce se rugau, sfantul li se arata in vis si le spunea ce trebuie sa faca pentru izbavirea lor. Astfel, i s-a aratat unui olog ce sedea langa biserica, impreuna cu o femeie muta, si i-a spus: "Apropie-te-ncetisor de femeie si-atinge-o pe picior". Tarandu-se dupa porunca sfantului, ologul a atins-o pe muta care, inspaimantata, a inceput sa strige. Speriat la randul sau, ologul a luat-o la fuga, si astfel s-au vindecat amandoi.
In fata moastelor, rugandu-se la icoane facatoare de minuni, si-au aflat alinarea suferinzi, pagubiti de tot felul, femei lovite de amaraciuni familiale. Sf. Mina este ocrotitorul mamelor si-al sotiilor, al fetelor dornice sa-si faca un rost in lume, sa-si intemeieze o familie. De-a lungul anilor, la icoana facatoare de minuni a sfantului au venit sa se roage nu numai crestini, ci si evrei - pagubiti prin furturi.
Curtea De Arges
Moastele Sfintei Filofteia
In Catedrala Episcopala din Curtea de Arges se afla moastele Sfintei Mucenite Filofteia-Fecioara (sec. Xii). Omorata de tatal ei, de cum a cazut la pamant, locul s-a si luminat de o stralucire dumnezeiasca. Cei ce au vrut sa-i ridice trupul nu au reusit. Atunci, oamenii au inceput a-i vorbi, numind cetatile si manastirile unde urma sa fie dusa Sfanta. Cum au pomenit de Biserica Domneasca din Targul Argesului, indata trupul s-a usurat mai mult decat greutatea fireasca. Astazi, cinstitele moaste se afla in manastire, dand tamaduiri la tot felul de boli ale celor ce alearga cu credinta la dansa. Tot aici se afla si particele din moastele Sfintilor Serghie, Vach si Mucenita Tatiana. Aici s-au aflat si moastele Sfantului Ierarh Nifon (+1508), trimise apoi la Manastirea Dionisiu, din Sfantul Munte Athos.
Oltenia
Moastele Sfantului Grigore
In comuna Costesti, la 40 de km Nv de Ramnicu Valcea, se afla moastele Sfantului Grigore Decapolitul (+843), de la Manastirea Bistrita, pastrate in vremuri de restriste intr-o pestera inaccesibila din apropiere. Moastele Sfantului sunt si astazi folosite de localnici in vreme de seceta si mare cumpana pentru comunitate. De multe ori, efectul se produce chiar in timpul procesiunii. Oamenii mai spun ca acolo unde satenii lucreaza duminica si au credinta putina, Sfantul refuza sa intre. Asta inseamna ca se intampla ceva: fie ca se strica atelajul care il transporta, fie ca racla cu moastele se ingreuneaza intr-atat incat alaiul ramane tintuit locului, totul revenind la normal atunci cand se schimba directia de mers. Printre minunile consemnate de vreme se numara oprirea unei invazii de lacuste in 1778, stingerea holerei din Craiova in 1873, alungarea unor cumplite secete in 1863, 1882, 1890, 1904 etc. In ultimii ani, dupa cum afirma arhim. Veniamin Micle, s-au inregistrat mai multe vindecari spontane, care s-au savarsit doar la simpla atingere a raclei. Cele mai spectaculoase cazuri le reprezinta un paralitic adus pe brate, care a plecat acasa pe picioarele lui, apoi tamaduirea unei fetite demonizate din Pitesti sau a unei femei din Turda, care suferea de cancer la ochi. Moastele au fost aduse in tara de la Stambul, de catre boierii Craiovesti, care au platit unui turc greutatea raclei in aur. Tot la Manastirea Bistrita se mai afla si o icoana a Maicii Domnului, "Hodighitria", din sec. Xvi, facatoare de minuni.
Iasi
Moastele Sfintei Parascheva, aducatoarea ploilor manoase
In Catedrala Mitropolitana din Iasi se afla moastele Sfintei Parascheva, patroana Iasului. Acatistul o numeste "leacul durerii, mana vindecarii, casa ocrotirii, mantuirea de boli". Multi nedreptatiti si-au aflat aici izbanda. Cinstitoare si ocrotitoare a fecioriei, ea le ajuta si pe tinerele fete sa-si intemeieze o familie, sa aiba copii. Folositoare si in ceea ce priveste roadele pamantului, Sfanta este aducatoarea ploilor manoase, starpitoarea insectelor daunatoare, invocata in acelasi timp de taranii moldoveni sa-i apere de rau si pagube.
Alte moaste facatoare de minuni
Muntenia
Bucuresti
Biserica Antim - racla de argint cu moastele celor 40 de mucenici din Sevastia.
Cernica
Manastirea Cernica, la 13 Km Se de Bucuresti - moastele Sf. Ierarh Calinic, tamaduitor - mai ales - al bolilor sufletesti.
Slobozia
Catedrala Episcopala - racla de argint cu particele din moastele Sfintilor Ioan Hristostomul, Artemie, Pantelimon.
Oltenia
Craiova
Catedrala Mitropoliei - mana dreapta si capul Sfantului Ierarh Nifon.
Manastirea Horezu (43 km de Ramnicu Valcea) - particele din moastele a 11 Sfinti Mucenici.
Manastirea Tismana (la 37 km Nv de Tg. Jiu si la 19 km de Baia de Arama) - racla cu particele din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur, ale Sfintilor Ignatie Teoforul si Teofil.
Ardeal - Banat
Schitul Calugara (la 19 km E de Oravita) - moastele pietrificate ale unui sfant din sec. Xvii.
Moldova
Manastirea Putna - mormantul lui Stefan cel Mare si Sfant, unde se afla si degetul Sfantului Cuvios Daniil Sihastru, imbracat in ferecaturi de argint, cu 11 margaritare si un granat.
Catedrala Arhiepiscopala Suceava - racla de argint cu moastele Sfantului Ioan cel Nou.
Manastirea Pangarati (la 13 km de Bicaz) - moastele Cuviosului Simeon Sihastru (sec. Xv).
Manastirea Parvesti (com. Costesti, jud. Vaslui, 30 km S de Vaslui) - particele din moastele Sfantului Mina si vesmantul Sfantului Ioan Gura de Aur.
Manastirea Voronet - moastele Sfantului Daniil Sihastru.
*
Ar fi inca multe de spus despre comorile adapostite de bisericile si manastirile romanesti. Noi am trecut in revista doar pe cele mai cunoscute. Oricum ar fi, nu trebuie sa uitam ca fara credinta, nici o minune nu este cu putinta, asa cum spune Insusi Cristos: "Du-te. Credinta te-a mantuit".
Rugaciunea rostita fierbinte si cu daruire poate faptui, la randul ei, adevarate minuni. In anul 1985, de pilda, se auzise ca Ceausescu a hotarat demolarea bisericii "Domnita Balasa" din Bucuresti. Afland despre nelegiuirea pusa la cale, parohul, impreuna cu preotul Calciu Dumitreasa, urmarit pas cu pas de securitate, s-au rugat laolalta cu credinciosii, ca bunul Dumnezeu sa le lase biserica neatinsa. Minunea s-a infaptuit.
articol semnat si de
Ruxandra Constantinescu