Pielea frumoasa, neteda si matasoasa, la fel ca si parul des si stralucitor, isi au originea in... intestin. Acolo, in serpentinele lui, se produce o substanta miraculoasa ce ajuta mai mult decat orice institut cosmetic din lume. Numele ei este simplu: vitamina B7 sau, mai "luxos", biotina. Fapt de-a dreptul uimitor: este suficient sa avem depozitata permanent in intestin doar a mia parte dintr-un gram de biotina, pentru a hrani cu acest nutrient fascinant, nu numai pielea si parul, ci impreuna cu ele, toate celelalte celule ale organismului. Calculand in bani, s-ar putea spune ca frumusetea nu ne costa mai mult de 1 leu pe zi. Intr-adevar, natura continua sa fie cel mai ieftin salon de infrumusetare.
Hrana proasta omoara parul
Vitamina B7 exista pe de-o parte in alimentatie, in primul rand in drojdia de bere, ficat, galbenus de ou, rosii, boabe de soia, orez nedecorticat si tarate. Insa o cantitate cu mult mai mare decat cea introdusa din exterior, prin hrana, este fabricata chiar de corpul nostru, cu ajutorul bacteriilor existente in intestin. Dar mai trebuie sa stim ca acest lucru este cu putinta numai atat timp cat flora intestinala, mica lume extrem de complicata si foarte sensibila a bacteriilor ce-si duc viata in intestinul nostru, nu e dereglata. Pentru a-si indeplini cu bine misiunea, microorganismele aflate in meandrele intestinului, cu o lungime totala de aproximativ opt metri, au nevoie sa li se puna la dispozitie alimente sanatoase, care sa contina toate principiile nutritive. Cea mai marunta perturbare, cum ar fi un paharel de tarie, o lingurita de zahar sau o tableta de antibiotic poate tulbura semnificativ aceasta ordine, transformand-o in haos. Atunci nu mai functioneaza perfect nici productia de biotina. De aceea biochimistii, cunoscatori ai secretelor metabolismului, nu se mira, constatand ca oamenilor care se hranesc gresit le cade parul.
Fiindca mucoasa intestinala are numeroase pliuri si prelungiri filiforme, suprafata ei totala echivaleaza cu aceea a unui teren de tenis. Pe ea traiesc cam un miliard de bacterii, care cantaresc toate la un loc in jur de un kilogram si jumatate si aduc o contributie aproape egala cu aceea a ficatului la metabolismul nostru. Flora intestinala sanatoasa reprezinta o fortificatie redutabila in calea germenilor patogeni. Totodata, ea produce vitamina B7 si furnizeaza mucoasei intestinului energia necesara.
Moarte carnatilor!
Cei care se hranesc de preferinta cu conserve, carne grasa, carnati cu cartofi prajiti, prajituri, budinci sau fursecuri isi pot distruge flora intestinala in doar sase saptamani. Alcoolul, nicotina si abuzul de medicamente desavarsesc dezastrul. Universul construit de natura cu atata migala, din mii de tipuri de microorganisme, este acum nimicit. Ca sa intelegem mai exact ce se petrece, sa ne imaginam ca minunatul biotop al unei paduri, alcatuit dintr-o mare diversitate de arbori, tufisuri, ierburi, flori, muschi, animale marunte, mai mici si mai mari, este lipsit vreme de sase saptamani de orice posibilitate de a se hrani si, pe deasupra, ars cu acizi. Ce va ramane din el, ne putem inchipui.
O flora intestinala distrusa se recunoaste fara gres dupa dereglarile digestive, ca diareea sau constipatia, scaunele cu miros greu, balonarile, mirosul neplacut al gurii, dar si dupa caderea parului si problemele pielii. Moleculele de biotina care mai ajung in sange, venind dintr-un asemenea intestin, pot fi cautate cu lupa.
Inamicii biotinei
Intrucat un intestin care functioneaza prost si deprinderile alimentare gresite ne ingrasa, numeroase femei, dar si barbati isi cauta salvarea in curele de slabire si, in consecinta, importanta vitamina B7 dispare cu totul din alimentatia lor. Un regim compus in exclusivitate din fructe nu contine deloc biotina, la fel si dietele bazate pe cartofi sau pe carne. Cine alege o dieta speciala cu oua si mananca doar albus crud, trei zile consecutiv, pierde fulgerator toata biotina din intestin, deoarece in albusul de ou se gaseste avidina, o substanta cu rol de protectie, compusa din proteine si carbohidrati, capabila sa distruga o cantitate de biotina de patru ori mai mare.
Biotina intareste nervii...
Vitamina B7 este indispensabila si pentru constituirea glucozei, depozitata in ficat si in muschi. Hipoglicemia, concentratia prea scazuta a zaharului in sange, este din ce in ce mai raspandita in prezent, afectand aproape o persoana din doua. Neuronii nostri nu accepta decat glucoza, zaharul biologic din sange, ca unica hrana ce le furnizeaza energia. De aceea, nivelul zaharului din sange nu are voie sa scada sub o anumita valoare. Cel mai bine este ca aceasta sa se situeze intre 80 si 100 miligrame de glucoza la 100 mililitri de sange.
La 60 miligrame, devenim nervosi, irascibili, anxiosi, obositi.
La 40 miligrame ne chinuie, inca de cum deschidem ochii dimineata, intrebarea cum vom rezista pana la sfarsitul zilei.
La o glicemie de 30 miligrame suntem incapabili sa facem fata provocarilor vietii cotidiene. Un mic conflict, in realitate inofensiv, simplul fapt de a fi contrazisi ne poate provoca o cadere nervoasa.
...si previne depresiile
Pentru ca femeile nu pot depozita mai mult de 300 grame de glucoza - pe cand barbatii ajung la 400 grame - rezervele li se epuizeaza mai repede. Procentul de zahar din sange se reduce mai rapid, motiv pentru care ele sunt mai predispuse decat barbatii la stari nervoase ori depresive sau la tulburari ale somnului.
Avand in vedere toate cele amintite mai sus, este indicat sa acordam atentie aportului indestulator de biotina.
Un produs cosmetic de exceptie: sulful
Fiindca biotina contine sulf, ea poate fi considerata vitamina frumusetii pentru piele, par si unghii. Cu alte cuvinte: cine doreste sa incante privirile celorlalti cu aspectul sau fizic placut nu are voie sa ignore vitamina B7. Se stie ca pielea, parul si unghiile contin mult sulf, deci el trebuie transportat in fiecare celula. Aici, biotina indeplineste rolul carausului ideal, depunandu-si incarcatura de sulf la destinatia potrivita.
Intrucat biotina controleaza activ metabolismul grasimilor si totodata este prezenta in celulele pielii si ale parului, ea influenteaza si continutul de grasime al pielii. Acolo unde vitamina lipseste, apare curand seboreea, o secretie anormal de abundenta a glandelor sebacee. Pielea, inclusiv cea a capului, se acopera cu prea multa grasime. Printre consecinte se numara caderea parului si matreata. Sulful are o functie de protectie pentru piele si par, de aceea carenta de B7 face ca pielea sa devina cenusie, iar parul sa-si piarda luciul. Unghiile incep si ele sa se rupa usor.
In anul 1991, cercetatorii elvetieni au facut un experiment interesant: timp de noua luni, ei au administrat cate 25 miligrame de biotina zilnic unui grup de 32 de persoane cu unghii friabile. Rezultatul n-a fost catusi de putin surprinzator: la toti participantii grosimea unghiilor a crescut cu un sfert.
De retinut:
Carenta de biotina
Primele simptome ale deficitului de B7 pot fi:
oboseala;
nervozitatea, irascibilitatea;
problemele dermatologice, pielea prea uscata sau prea grasa;
caderea parului;
matreata;
culoarea cenusie a mucoasei bucale si faringiene;
starile depresive;
moleseala;
extenuarea;
durerile musculare.
Decesul subit al sugarilor
din cauza lipsei de biotina
Multi nou-nascuti sufera din pricina deficitului de biotina. Fiziologii sunt chiar de parere ca si decesul subit, caruia ii cad victima unii sugari, are de-a face in mare masura cu o carenta de B7.
Necesarul zilnic de biotina
Femeile au nevoie de aproximativ 250 micrograme de vitamina B7 pe zi, iar barbatii de circa 300 micrograme.
In cazul cand intestinul functioneaza normal, necesarul zilnic poate fi acoperit cu doar o cincime din cantitatile indicate anterior.
Absorbtia directa a vitaminei in sange nu joaca nici un rol. Hotaratoare este existenta unei flore intestinale sanatoase, in care bacteriile sa produca suficiente molecule de biotina, iar acestea sa-si indeplineasca menirea in procesul digestiei.
Ca suplimente ideale pentru o alimentatie sanatoasa pot fi recomandate:
drojdia de bere;
melasa;
taratele;
untura de peste.
Continutul de biotina al unor alimente
Alimentul Biotina
(100 g) (miligrame)
Ficat 102
Faina de soia 63
Galbenus de ou 54
Nuci 37
Arahide 31
Sardine 21
Migdale 17
Ciuperci 15
Orez brun 9
Cereale integrale 7
Spanac 6
Crabi 6
Sunca 5
Morcovi 3
Rosii 2
Branza de burduf 2