Potrivit sutelor de mesaje ce sosesc saptamanal la redactie, cititorii nostri sunt revoltati de reclamele de pe micile ecrane ale companiei Rmgc (rebotezata "Gabriel") si sunt decisi sa-si spuna parerea in cadrul consultarilor publice anuntate. De aceea, revista "Formula As" ii va ajuta sa intocmeasca scrisori bine documentate, care sa nu poata fi respinse de birocratii de la Ministerul Mediului. O economista de prestigiu, belgianca FranIoise Heidebroek, cu experienta sa de fost expert al Bancii Mondiale, ne atrage atentia asupra unor deficiente grave ale Studiului de Impact asupra Mediului (Sim), pe care publicul ar putea sa le insereze in scrisorile adresate ministerului sau in cadrul dezbaterilor ce vor urma.
"Documentatia depusa la minister este extrem de bogata in pagini, dar foarte saraca la capitolele de acut interes public"
- Care este tipul de scrisoare pe care cititorii revistei noastre, daca doresc sa-si exprime pozitia fata de proiectul Rosia Montana, ar trebui s-o trimita Ministerului Mediului?
- Sa nu trimita scrisori emotionale, pentru ca, pana acum, autoritatile au desconsiderat mesajele de acest fel, oricat de indreptatite ar fi fost ele. Cred ca oamenii care cunosc cat de cat proiectul pot veni cu argumente solide, fie economice, fie culturale, sociale sau de mediu. Mai ales ca studiul de impact - ambalat pompos - poate fi desfiintat de orice om cu bun-simt si inteligenta. Sunt mii de pagini care camufleaza un proiect prin care unii cred ca pot face bani aruncand praf in ochii altora.
- Care este prima dvs. constatare asupra Studiului de Impact al acestui proiect, elaborat de specialistii platiti de companie?
- Ca un comentariu general, vom spune ca documentatia depusa la minister de catre "Gabriel"-Rmgc este extrem de bogata ca numar de pagini, dar foarte saraca la capitolele de acut interes public, cum ar fi: 1. oportunitatile economice alternative mineritului; 2. refacerea mediului dupa inchiderea minei; 3. garantiile financiare in caz de accidente si 4. garantiile financiare pentru reconstructia mediului. Asta ne confirma asteptarile initiale, anume ca proiectul este o cacealma, iar refacerea mediului se va face pe banii contribuabilului roman. Afirmatia directorilor companiei, potrivit careia, in lipsa proiectului lor, saracia se va adanci la Rosia Montana, este o prostie care nu poate fi luata in serios de nimeni.
"Chiar compania "Gabriel" este direct responsabila de actualul declin economic de la Rosia Montana"
- Va propun sa analizam primul punct critic identificat de dvs.: inexistenta mentionarii oportunitatilor economice alternative mineritului...
- Inexistenta, in economia Studiului de Impact asupra Mediului, a unei comparatii serioase intre dezvoltarea miniera pe termen scurt si dezvoltarea locala prin proiecte alternative, durabile, nedistructive, face parte din politica mincinoasa a lui "Gabriel"-Rmgc, care nu este obsedata decat de profit imediat, cu orice risc. Varianta "Fara proiect" nici nu este discutata serios in cele aproape 7000 de pagini ale Sim. Vorbaria care se face in capitolul 5, "Analize alternative", despre optiunea "fara proiect", este incompleta, neprofesionala si tendentioasa.
- Aceasta este si convingerea autoritatilor, inclusiv a presedintelui Basescu, atunci cand afirma ca motii, saraci cum sunt, "merita acest proiect, sa-i scoata din subdezvoltarea de veacuri".
- Nimic mai gresit. De fapt, chiar compania "Gabriel" este direct responsabila de actualul declin economic de la Rosia Montana, care a inceput in urma cu sapte ani, cand Frank Timis a obtinut permisiunea guvernamentala de a descinde in Apuseni. Limitand sau barand efectiv accesul rosienilor la serviciile publice, precum sanatatea, educatia, distributia apei, transportul, si interzicand la propriu dezvoltarea altor activitati economice decat mineritul (prin Planul de urbanism general care a transformat comuna Rosia Montana in zona industriala), Rmgc a distrus deja economia locala. Ca dovada, in localitatile vecine, necuprinse in concesiunea facuta de stat companiei aurifere, s-au dezvoltat activitati agricole viabile, mica industrie curata, agroturismul. Au fost construite drumuri si modernizate scoli, au aparut sute de pensiuni turistice, au fost amplasate facilitati de turism montan (vezi Mogos, Campeni, Albac s.a.), totul cu fonduri europene. La Rosia Montana n-au fost acceptate fondurile din Ue, deoarece, dupa cum spunea primarul Narita, recent debarcat de prefectura, "noi avem dolari canadieni, nu ne trebuie euro".
"Numai comparatia dintre alternativele Cu proiect/ Fara proiect este criteriul esential care va desemna ce este mai bine pentru Rosia Montana"
- "Gabriel" sustine ca este singura posibilitate de a asigura dezvoltarea durabila in zona, mina lor de aur ducand chiar la... dezvoltarea agriculturii si turismului. Vi se pare credibil?
- Facand astfel de presupuneri false si lipsite de substanta, Rmgc incearca sa evite raspunsul la intrebari exacte si specifice din capitolul "Termeni de Referinta" ai Studiului de Impact, intrebari in care se exprima ingrijorarea statului si a populatiei afectate fata de impactul socio-economic negativ al proiectului, in sectoare precum agricultura si turismul. Noi consideram ca numai comparatia dintre alternativele "Cu proiect"/ "Fara proiect" este criteriul esential care va desemna ce este mai bine pentru Rosia Montana si pentru Romania. De aceea, cerem mai multe informatii comparative despre impactul financiar, fiscal, social si economic asupra comunitatii locale si a Romaniei. Aceste date ar trebui sa fie pe termen lung (50 de ani), ca sa corespunda principiului dezvoltarii durabile si ca sa se poata determina cat vor plati generatiile viitoare pentru reabilitarea mediului.
- Costurile distrugerii solului, ale pierderii resurselor de apa, ale distrugerii galeriilor romane etc. sunt prevazute in Studiul de care vorbim?
- Nu. Asteptam, intr-adevar, raspuns la urmatoarele intrebari: 1. Care vor fi pierderile economice rezultate din utilizarea in mod ireversibil a pamantului pe care se va dezvolta mina, circa 1500 ha (unde muntii vor deveni vai, iar vaile, iazuri de cianuri)? 2. Care va fi costul pierderii resurselor de apa? 3. Cat va costa pierderea resurselor turistice? 4. La cat se va ridica valoarea padurilor defrisate? 5. Cat va costa pierderea vestigiilor arheologice unice in Europa?
Desigur, la aceste intrebari, ca si la multe altele, compania nu raspunde prin Studiul sau mult laudat. Orice alte proiecte, in afara mineritului, ar primi fonduri europene, or, prin proiectul "Gabriel"-Rmgc, Romania pierde, la Rosia Montana si intr-o larga arie din Apuseni, bani comunitari pentru drumuri, pentru reabilitarea poluarii istorice, pentru promovarea activitatilor durabile, a valorilor cultural-arheologice, a agriculturii montane biologice si a conservarii biodiversitatii. Oricum ai intoarce-o, Romania pierde enorm.
"In cazuri de urgenta si catastrofa, Studiul nu prevede nici o resursa financiara!"
- Sa presupunem ca ar avea loc un dezastru, o scurgere de cianuri in Aries, o fisurare a iazului de decantare etc. Ce prevede Studiul in astfel de cazuri, din punct de vedere financiar?
- In cazuri de urgenta si catastrofa, Studiul nu prevede nici o resursa financiara! Adica "Gabriel"-Rmgc nu va da nici un ban pentru curatarea mediului si protectia populatiei. De aceea, in cazul unei scurgeri de reziduuri toxice, ori a oricarui accident previzibil si imprevizibil, compania va raspunde numai in fata justitiei. Or, cum astfel de cazuri dureaza ani intregi (vezi Baia Mare, de unde Ungaria asteapta si in ziua de azi despagubiri de la accidentul din anul 2000), va imaginati ca sanatatea publica si mediul vor fi puse in pericol. Propunem crearea unui Fond de Dezastre (Emergency Disaster Fund), care sa fie masurat dupa cele mai negre predictii. Acest fond sa fie finantat de Rmgc, incepand chiar cu primul an al eventualei exploatari.
"Compania a rezervat pentru reabilitarea mediului de 35 de ori mai putin decat minimum necesar"
- N-ar trebui sa ne ingrijoram, doar a spus ministrul Sulfina Barbu ca se va aplica principiul "Poluatorul plateste". Cat s-a gandit "Gabriel" sa scoata din buzunar?
- Compania a "rezervat", prin recentul sau Studiu, 70,9 milioane de dolari pentru reabilitarea mediului, pe tot parcursul exploatarii. Daca ne luam insa dupa calculele Agentiei Americane de Protectie a Mediului (Usepa), din ianuarie 1997 (si nu vad de ce am ignora o institutie atat de credibila!), costul estimat de "Gabriel"-Rmgc este de 35 de ori mai mic decat minimum necesar, calculat de agentia de peste Ocean. Preluand calculele Usepa, minimum de costuri va ajunge la 2,63 miliarde de dolari, ceea ce confirma temerea ca Rmgc doreste sa arunce aceste sume uriase in spinarea platitorului de taxe roman. Daca adaugam costurile indirecte, cum ar fi cele sociale si cele legate de pierderea unor valori culturale si a unor vestigii arheologice unice in lume si de neinlocuit, atunci pretul platit de Romania va fi incalculabil...
""Gabriel"-Rmgc va denatura complet zona, transformand frumosii munti si superbele vai de azi intr-un pustiu de mii de hectare, intr-un pamant al nimanui"
- Ce alte intrebari, legate de costuri, sa ne mai punem?
- Pe langa costurile mentionate mai sus, guvernantii ar trebui sa obtina de la Rmgc un plan detaliat al costurilor pentru fiecare plan de management si pentru fiecare masura de protectie, pentru a se asigura ca investitorul are capacitatea de a finaliza proiectul propus. Informatiile cuprinse in Sim nu contin valorile intrinsece, deci nu stim cate resurse financiare are compania pentru a-si pune planurile in practica. "Gabriel"-Rmgc poate foarte bine sa ne propuna o excursie pe Luna, dar nu stim daca are sau nu bani sa construiasca racheta, nu putem s-o credem pe cuvant.
- Ce prevede Studiul la capitolul refacerea peisajului distrus?
- In loc de a face renaturarea zonei excavate si de a propune refacerea peisajului, daca nu la conditia initiala, macar la una functionala, "Gabriel"-Rmgc va denatura complet zona, transformand frumosii munti si superbele vai de azi intr-un pustiu de mii de hectare, intr-un pamant al nimanui. In mod cinic, compania face vorbire de transformarea craterului Cetate, creat de stat in ultimele decenii, intr-un lac de agrement, umplut cu apele din iazul cu cianura de la Corna, prin "filtrare", fara insa a da vreo garantie a decontaminarii acestora. Este limpede ca Rmgc nu indeplineste directiva Ue privind reziduurile. In mod normal, ar trebui sa curete si sa decontamineze toata cantitatea de reziduuri, sa umple cu pamant si roci toate craterele ce vor rezulta din exploatare, si sa acopere toate haldele de steril cu mult sol fertil si vegetatie, si nu cu un strat de 30 cm, in care nici buruienile n-ar creste. Or, tocmai aceste alternative sunt respinse de companie, cu explicatia ca sunt prea costisitoare.
- Directiva Ue privind apele subterane este luata in calcul? Ce spune Studiul?
- "Gabriel"-Rmgc nu se conformeaza nici acestei directive, lasand deschisa posibilitatea scurgerilor de ape contaminate in sol si penetrarea de cianura in apele freatice (directiva Ue impune zero scurgere de substante toxice). Altfel spus, compania refuza sa prevada captusirea iazului de decantare, de 400 ha, cu un strat de plastic sau alt material izolator, fiind, desigur, o operatie prea costisitoare. E mult mai simplu sa transferi riscurile asupra localnicilor.
"In cele din urma, proiectul va afecta intreaga Tara a Motilor, iar costul pentru Romania va fi disproportionat in raport cu beneficiile"
- Am impresia ca, in toate situatiile in care trebuie sa plateasca, "Gabriel" propune masuri compensatorii minime. Este adevarat?
- Da. Ca urmare, propunem sa fie taxate, proportional cu distrugerile de mediu potentiale, fiecare tona de chimicale folosite, fiecare tona de reziduuri generate, fiecare litru de apa poluata si fiecare hectar de pamant scos din uz. Iar banii sa fie cash, depusi intr-o banca si purtand clar destinatia Rosia Montana, sa poata fi folositi de comunitate si de alesii acesteia; sa nu aiba, cum propune compania, forma unei Garantii Bancare. Stim cu totii cat este de greu sa executi o astfel de garantie, iar banii pot fi disponibili abia dupa ani de zile. In plus, trebuie sa stim: care va fi suma de inceput? Sa nu uitam ca proiectul Rmgc creeaza un precedent periculos pentru intreaga regiune, si va conduce la distrugerea intregului Patrulater al aurului din Apuseni: Bucium, Certej, Brad, Sacaramb. Practic, in cele din urma, proiectul va afecta intreaga Tara a Motilor, iar costul pentru Romania va fi extrem de mare si disproportionat in raport cu beneficiile.
Doamnei Francoise Heidebroek ii puteti scrie la e-mail: fhe@ursita.ro