Domnule Derer,
Am citit interviul dvs. publicat la rubrica "Spectator" in nr. 721 al revistei "Formula As". E bine ca regretati anumite decizii mai vechi, dar greseala dvs., ca arhitect din generatia mai veche, nu-si are scuze. Nu trebuia sa aprobati nici un proiect in centrul istoric si de interes public al Bucurestiului. Nici o capitala care se respecta nu-si distruge centrul istoric, in care sunt inmagazinate mostenirea culturala si simbolul specific ei. Capitalele se extind dar nu-si sufoca spatiile publice centrale si nu-si distrug spatiile verzi. Parisul are o multime de cartiere satelit in care au fost amplasati mamutii de otel si sticla si blocurile dezolante. Nu i-a trecut nimanui prin cap sa le amplaseze in centrul istoric. Oare de ce noi gandim "altfel"?... sau mai bine zis nu gandim? Dar daca nu suntem in stare sa gandim, macar sa invatam si sa luam exemplele pozitive de la altii... ca acum, slava Domnului, primarii sunt toata ziua prin strainataturi si, in general, intelectualitatea romaneasca nu duce lipsa de contact cu exteriorul. Nici macar o parcare de mari dimensiuni nu-si are rostul in "buricul targului". Toate orasele mari, care duc o politica de descongestionare si depoluare, au parcari mari marginale (Park + Ride), de unde, cu mijloace de transport in comun nepoluante (tramvaie, troleibuze, metrou) ajungi la orice punct turistic. Daca nu avem prea multi specialisti in probleme de trafic, atunci sa-i "importam". Am importat, in toate domeniile, toate ciurucurile Europei, asa ca nu vad de ce nu am mai importa si ceva util. La Constanta, "marele reformator Mazare" a scos tot transportul nepoluant, tramvaie si troleibuze, (din pacate, a demontat si tot sistemul electric, ca si cum ceea ce a hotarat el va fi pentru eternitate), si a introdus autobuze poluante, iar microbuzele maxi-taxi sunt pe motorina fara catalizator, de lasa un fum de-l tai cu cutitul... asa ca in loc sa faci o cura de aerosoli... faci o cura de gaze de esapament. Dar Bucurestiul sta si mai rau. Cu doar 4 m2/loc. de spatiu verde (minima admisa in lume este de 30 m2/loc.) continua cu o inconstienta de nedescris sa-si distruga plamanii. Asa ca Bucurestiul are nevoie in primul rand de o inventariere a patrimoniului public, de o extindere a criteriilor monumentelor de arhitectura, si apoi de un plan de sistematizare centralizat, cu participarea tuturor factorilor de raspundere din arhitectura, circulatie, spatii verzi etc. Luati exemplul cel mai proaspat: Berlinul. Cand a redevenit capitala Germaniei, s-a facut o sistematizare centrala din temelii a orasului. Nimic nu a fost lasat la voia intamplarii, si orasul a devenit o capitala ce merita vazuta. Decizia de sistematizare a Bucurestiului nu trebuie lasata doar la latitudinea unor functionari de la primarie... iar Uniunea Arhitectilor ar trebui sa fie avangarda pastrarii culturii si traditiilor in arhitectura romana, ar trebui sa se implice profund si sa ia atitudine la orice aberatie. Planul de sistematizare trebuie supus dezbaterii intelectualitatii si opiniei publice, in schimb, nu gasesc necesar un referendum, pentru a decide daca orasul vechi are sau nu valoare. El are valoare prin insasi vechimea lui si trebuie pastrat asa cum si-au pastrat orasele vechi toate natiile care-si respecta trecutul si cultura. Traind in Elvetia, ma impresioneaza cat de mandri sunt elvetienii in pastrarea arhitecturii traditionale vechi, a specificitatii lor..., iar noi, cu una dintre cele mai frumoase arhitecturi din Europa, am umplut tara de kitsch-uri cum nu vezi nicaieri. Doamne, unde a disparut gustul pentru frumos din cultura milenara a acestui popor?
Cu salutari prietenesti,
Dan Mugureanu - Basel, Elvetia, e-mail: dan-mug@gmx.net