Tiberiu Barbuletiu - Deputat, vicepresedintele PNL Alba, observator la Parlamentul European
Nu lasati Rosia Montana sa moara! E doar inceputul unui prapad. Daca ea va cadea, exploatarile cu cianuri vor cuprinde tot aurul din Muntii Apuseni.
Deputatul Tiberiu Barbuletiu este vicepresedintele Pnl Alba si euro-observator la Parlamentul European. Obiectiv si echidistant, dispus sa incurajeze, conform traditiei si doctrinei liberale, o investitie serioasa in Muntii Apuseni, Domnia Sa a cautat cu speranta si cu maximum de interes, in proiectul Gabriel Resources (Rosia Montana Gold Corporation), un vector de dezvoltare durabila, cum pretind directorii companiei in reclame. N-a gasit nimic. Singurul lucru care se contureaza cu claritate este dezastrul. Spectrul unei distrugeri durabile.
Nascut la Blaj, la 1 Decembrie 1963, inginerul Tiberiu Barbuletiu are un masterat in afaceri (Mba) la University of Ottawa, si un doctorat in Sociologie Economica la Ase Bucuresti. In 2005, a fost seful Delegatiei Romaniei la Adunarea Parlamentara Nato. Din 1997, este membru al Pnl, iar din 2005, euro-observator la Parlamentul European si la Comisia de Mediu de la Bruxelles.
"Ca euro-observator la Comisia de Mediu a Parlamentului European nu pot sa sustin corect si credibil interesele Romaniei, atata timp cat avem proiecte precum cel de la Rosia Montana"
- Cum a decurs intrarea dvs. in lupta pentru salvarea Rosiei Montane, domnule deputat? Va marturisesc ca nu v-am auzit glasul pana acum...
- Cred ca este prea mult spus "lupta". Eu nu ma razboiesc cu nimeni, iar interventiile mele pe marginea acestui proiect nu au avut pana acum un caracter belicos. N-am fost prea zgomotos, dar am urmarit cu interes parcursul acestui proiect, am ascultat, cand am avut ocazia, partile implicate. Am adunat, intr-un an si jumatate, informatiile asemenea unor piese de puzzle, pentru ca, in final, sa le asamblez si sa obtin o imagine obiectiva. Imi propun, insa, ca in aceasta vara, sa dedic mai mult timp acestei chestiuni. Ca euro-observator la Comisia de Mediu a Parlamentului European, nu pot sa sustin corect si credibil interesele Romaniei, atata timp cat avem proiecte precum cel de la Rosia Montana, si, culmea!, exact in judetul meu.
- Cand Banca Nationala nu este interesata de aur, si nici nu avem o industrie a bijuteriilor prea dezvoltata, are nevoie Romania de o investitie care ii va secatui resursele aurifere?
- Ca liberal, sprijin investitiile, iar Romania a primit recomandari in acest sens de la foruri europene si internationale, pentru a demara un proces sustinut de atragere de investitii straine directe. Prin proiectul de la Rosia Montana se promite mult. Daca ar fi sa ne luam dupa spusele reprezentantilor companiei Rmgc, ar fi cea mai mare investitie de acest gen din Romania si ar aduce beneficii uriase localnicilor, regiunii si tarii. Laitmotivul intregii descrieri este conceptul de dezvoltare durabila pe care se bazeaza intreaga actiune si care ar garanta succesul proiectului. Din punctul meu de vedere, cele trei componente ale conceptului de dezvoltare durabila, asa cum sunt prezentate in reclamele companiei Gabriel Resources (crestere economica, coeziune sociala si protectia mediului), sunt in dezechilibru. Proiectul este axat pe valori materiale si este ghidat de principiul eficientei, promovand un comportament pe termen scurt (16,2 ani, durata de viata a minei), care are drept rezultate primare utilizarea excesiva a resurselor zonei, impactul asupra bunastarii sociale fiind unul limitat, iar mediul natural, compromis. Deci, nu prea se vede tendinta catre o dezvoltare durabila. La nivel european, strategia dezvoltarii durabile are rolul de a asigura coerenta intre diferitele politici si obiective pe termen lung, iar in aplicarea sa se are in vedere un sistem de indicatori care sa permita o evaluare periodica a activitatii. Lucru de care nu se poate vorbi in cazul Rosia Montana.
"Lipsa de transparenta a autoritatilor romane si faptul ca deciziile importante s-au luat in spatele usilor inchise sunt de-a dreptul jenante"
- Cum va explicati tacerea guvernelor de la Bucuresti, in legatura cu acest subiect, din 1997 incoace, in conditiile in care s-a protestat si s-a scris atat de mult despre proiectul in discutie?
- Este greu de spus ce a impiedicat autoritatile romane sa vorbeasca despre acest proiect. Lipsa lor de transparenta si faptul ca deciziile importante s-au luat in spatele usilor inchise, modul in care s-a transmis si s-a pasat raspunderea de la o institutie la alta sunt de-a dreptul jenante. Este incredibil cum acest proiect, fara prezentarea nici unei garantii concrete, fara un acord de mediu aprobat de autoritati, a ajuns intr-o faza atat de avansata, fiind promovat ca un eveniment cert, a carui aprobare n-ar fi decat o formalitate. Ce este si mai grav este faptul ca ni se prezinta ca singura alternativa de dezvoltare pentru zona, si asta gratie unei campanii publicitare agresive.
"Campania agresiva a Rmgc este un exemplu clasic de demagogie pioasa"
- De opt ani, Rosia Montana este tinuta in afara dezvoltarii, sub pretextul ca doar mineritul este calea cresterii economice in zona. Cum e posibil sa controleze cineva, intr-o astfel de maniera, destinul unei comunitati din Romania?
- Rosia Montana reprezinta exemplul clasic de zona cu un puternic caracter monoindustrial, mostenire a perioadei comuniste, condamnata dupa Revolutie la un declin incet, dar sigur. Profitand de ignoranta unora si de atitudinea nepasator-comoda a altora (dar si de coruptia autoritatilor - n.red.), firma canadiana prezinta, intr-adevar, zona ca pe un desert minier. Ea spera sa descurajeze orice activitate de turism din zona, pentru a pune compania miniera in pozitia de singur competitor pentru dezvoltarea Muntilor Apuseni. Faptul ca activitatea de baza este mineritul ii recomanda ca favoriti, asigurand continuitatea acestuia in zona. Ei mizeaza pe faptul ca populatia Apusenilor este fidela acestei ocupatii si nu are prea multe alternative. De aici, campania agresiva, sustinuta pe multe posturi de televiziune, cu marturii care baleiaza intr-o plaja foarte larga, de la cea a presedintelui companiei (ce pare foarte hotarat), care doreste sa induca forta si determinarea societatii Rmgc, si pana la declaratiile unor sateni/pensionari, aflati la limita puterilor - declaratii menite sa-ti stoarca lacrima castigatoare pentru companie. Totul avand ca fundal ori un peisaj selenar, ori niste cladiri scorojite si pline de igrasie. Tulburator, nu?! Mi se pare un exemplu clasic de demagogie-pioasa, la care apeleaza uneori (din pacate) si unii politicieni. Eu cred ca managementul companiei Gabriel stie si este dispus sa plateasca mult pentru a obtine catharsisul, la fel ca in arenele romane ale antichitatii, speculand doua stari instinctuale ale populatiei - frica si mila.
"Publicitatea are rolul ei, dar nu poate substitui legalitatea"
- Ministrul Mediului declara ca, daca proiectul este conform cu normele europene de mediu, va primi aprobarile necesare. Putem accepta o astfel de rezolvare?
- Din nefericire, multe decizii ale Ministerului Mediului au fost luate sub presiuni externe. Asa s-a intamplat cu decizia neasteptata a Ministerului de a bloca proiectul Rosia Montana, numai in urma vizitei la Bucuresti, in aprilie anul acesta, a Comisarului European pentru Mediu, Stavros Dimas. Pana la aceasta vizita, corul de institutii, Ong-uri si persoane care imputau oficialilor romani refuzul aplicarii unei decizii a instantei (prin care, in vara lui 2005, s-au suspendat certificatul de urbanism si certificatul de descarcare arheologica din Rosia) a fost ignorat de minister. Au trecut deja prea multi ani pana cand aceasta firma a depus studiul de evaluare a impactului. Nimeni nu are curajul sa-si asume aprobarea sau respingerea acestui proiect, autoritatile tergiverseaza, impresia pe care mi-au lasat-o fiind ca asteapta ceva...
- Dar se stie ca evolutia de pana acum a proiectului din Apuseni s-a bazat pe sustinerea directa a autoritatilor locale si centrale. Credeti ca va raspunde cineva vreodata pentru asta?
- Fara a ma pronunta definitiv, doar privind retrospectiv, cred ca la Rosia Montana nu a fost respectata ordinea fireasca a lucrurilor; fara un studiu de impact, fara autorizatie de mediu, fara sa existe o certitudine ca aceasta investitie este legal-realizabila, s-au dat tot felul de acorduri (pentru relocarea comunitatii, pentru executari de drumuri, pentru defrisari, foraje si lucrari de amenajare etc). Cine si in ce conditii a dat aceste aprobari vom vedea... dar eu cred ca acesti oameni trebuie sa raspunda. Pe de alta parte, nu mi se pare logica nici abordarea domnilor de la Gold Corporation. In loc sa-si obtina corect si firesc (cronologic) aprobarile si autorizatiile pentru a putea functiona legal, ei au ars si inversat etapele premergatoare, sperand ca pot sa-si porneasca exploatarea fara prea multe valuri; asta in timp ce aloca bani cu nemiluita pentru publicitate. Desigur, publicitatea are rolul ei, dar nu se poate substitui credibilitatii si nu poate suplini, sub nici o forma, legalitatea.
"In spatele inabilitatii autoritatilor de a aplica legislatia de mediu se pot ascunde incapacitatea profesionala, indolenta sau chiar mari interese de ordin financiar"
- Aroganta acestor investitori care promit marea-cu-sarea la televizor jigneste inteligenta romanilor.
- Multi investitori straini cauta Romania nu numai pentru mana de lucru ieftina, cat mai ales pentru lejeritatea cu care pot inca sa jongleze cu legile de mediu. Mai concret, se bazeaza pe inabilitatea autoritatilor romane (centrale sau locale) de a implementa si aplica legislatia de mediu. Grav este ca in spatele acestei inabilitati se pot ascunde incapacitatea profesionala, indolenta sau chiar (sa o spunem direct) mari interese de ordin financiar.
- Cum e privit acest subiect la Bruxelles?
- De curand, am participat la cateva intalniri cu euro-parlamentari pe problematica exploatarii miniere de la Rosia Montana. Presedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, popularul german Karl-Heinz Florenz, socialistul maghiar Gyula Hegyi si reprezentanta Verzilor Europeni, frantuzoaica Marie-Anne Isler-Beguin au fost si sunt interesati de evolutiile inregistrate in aceasta chestiune. Cred ca perioada imediat urmatoare este decisiva in ceea ce priveste destinul acestui proiect si ii indemn pe toti cei interesati sa profite de perioada de consultari publice, sa se informeze si sa-si spuna punctul de vedere; acum, opinia lor chiar conteaza. Comentariile lor vor lua forma unei Anexe la Raportul de Impact asupra Mediului, de care Guvernul sper ca va tine cont in luarea unei decizii.
D-lui deputat Barbuletiu ii puteti scrie la email: tbarbuletiu@cdep.ro