"Sunteti mandri ca sunteti romani? Si noi suntem mandri ca suntem tigani"
In vremea copilariei mele, caldararii isi asezau tabara, in fiecare vara, in livada de pruni a satului, la cativa metri de troita de la fantana. Cortul cel mai aratos era, desigur, al bulibasei. De cum se lumina de ziua, din el ieseau cei mai multi copii. Veneau la noi dupa lapte si malai. Aveau o intelegere cu mama: in schimbul culegerii prunelor, primeau de-ale gurii; in schimbul repararii ibricelor si a cazanului de arama, mesterii satrei se alegeau cu cate o damigeana de vin sau de tuica. Unul dintre baieti ii spunea mamei "nasa". Ea il botezase, asa cum si alte vecine botezau cate un copil de tigan in fiecare vara, cand carutele cu coviltir se opreau in satul nostru. La plecare, in septembrie, mama ii facea "finului" un malai in test si-i dadea un castron cu jumari, sa aiba ce manca pe drumul lung luat in copitele cailor. Spuneau ca-si vor petrece iarna tot in cort, dar in satele "de bastina", din jurul Sibiului si Fagarasului. Tot acolo traiesc si astazi, dar in case de caramida, inconjurate de ograzi si gradini. Nomazii de odinioara au devenit sedentari, asezandu-se unde au gasit mai multa intelegere printre romani, unde au primit ceva pamant si unde au gasit un sprijin cat de mic la primarie. Imaginea lor, mai ales negativa, a fost mediatizata la maximum dupa 89, dar adevarata viata a tiganilor corturari inseamna cu mult mai mult decat bataile cu cutite, furturile si refuzul de-a invata. Mai ales in Ardeal, acolo unde tiganii, la fel ca romanii, au beneficiat de influenta civilizatoare saseasca, ei au devenit tarani in adevaratul sens al cuvantului. Lucreaza pamantul, cresc vite si cai. Frumosi si curati, mandri de traditia lor, pe care o pastreaza cu strasnicie, ei merita pe deplin atentia Uniunii Europene, care impune in toate fostele tari comuniste, obligativitatea integrarii sociale a rromilor. Au aparut forte politice care-i reprezinta in Parlament, organizatii neguvernamentale care dialogheaza direct cu Bruxelles-ul. Pentru a purta un dialog pe aceasta tema, ne-am adresat unui lider din tata-n fiu al comunitatii de caldarari din Porumbacu de Jos, judetul Sibiu: bulibasa Traian Grangea, fiul lui Traian Grangea, tatal unui Traian Grangea si bunicul unui alt Traian Grangea. Neam vechi, de corturari ardeleni.
"Sunt tigani care traiesc de azi pe maine, n-au pamant, n-au vite, n-au cai, n-au masina, n-au nici macar bicicleta"
- De la Porumbacu-n jos, am aflat ca va respecta lumea mai mult chiar decat pe regele Cioaba. Nu e judecata unde sa nu fiti chemat, nu e galceava pe care sa n-o impacati.
- Atunci cand sunt probleme, cum ar fi casatoriile de copii, trebuie sa intervenim pentru impacare, sa nu degenereze in conflicte mai mari. Cand exista ceva pe care tiganii nu-l pot descurca, nu-l pot duce la un bun sfarsit, apeleaza la mine. Incerc toate modalitatile ca sa dezbat problema si s-o rezolv. Eu stau intre autoritati si intre ai mei. Facem noi intre noi judecata inainte, sa stabilim noi, adica etnia, ca asta nu-i de vina, dar uite ca, totusi, face puscarie. Si de ce face? De ce face? Ne adresam autoritatilor, facem memorii, in unele cazuri s-a facut lumina, in altele nu.
- Care este cea mai mare problema a rromilor din Romania, la ora actuala?
- Saracia. Sunt tigani care traiesc de azi pe maine, n-au pamant, n-au vite, n-au cai, n-au masina, n-au nici macar bicicleta. Sa fiu sincer, nu toti o duc bine. Nu sunt locuri de munca si nu toti pot pleca Dincolo. Pleaca doar aia cu posibilitati. Restul se mai descurca, ba la padure, ba la fier vechi, ba la vaci, ba la bivolite ori la cai. Dar chiar si aia care pleaca peste hotare, nu toti gasesc ceva de lucru. Stau o luna, stau doua, apoi se intorc, si goi, si flamanzi, si fara adapost. A doua problema este lipsa de calificare, fuga de scoala, din cauza saraciei si a casatoriilor premature.
"Tiganii din zona Ardealului sunt oleaca mai cuminti si mai gospodari"
- Se spune ca rromii din Transilvania sunt mai civilizati decat cei din Bucuresti, Teleorman sau Oltenia, iar casele lor sunt frumoase, nu cu turnulete sclipitoare de tabla, ca "palatele" tiganesti din sud...
- Domnu reporter, ca sa analizam putin lucrurile, tiganii caldarari din zona Ardealului, atat din punct de vedere actual, cat si in comunism, sunt oleaca mai omenosi, mai cuminti, mai buni gospodari. Azi, la fel. Si romanii de aici sunt mai gospodari decat in unele regiuni din sud, asta-i stiuta. Cu totii au furat cate ceva de la sasi: sa faca araturile mai adanci, temelia mai solida la casa, curatenia mai mare la grajduri. Dar pentru noi, toti suntem egali, si din Targu Jiu si din Slatina, caci traim in Romania mare si binevoitoare.
- In general, traditiile tiganesti sunt mai bine pastrate decat cele romanesti. Rromii par mai ambitiosi, mai conservatori, mai mandri decat romanii.
- Mai ales ai nostri, caldararii, cam nu si-au pierdut obiceiurile. Sunt astia ai lui Cioaba si-ai lui Iulian, ei porturile le-au mai schimbat, nu mai au barbi si plete; hainele, din punct de vedere, sunt din comert, iar rochiile, sa scuzati, le face subt alta forma, nu mai sunt cele de odinioara. Cand era odata, tii minte, ca eram si eu copil de 10-12 ani, aveau barbi, aveau par lung, carute, catari, nu cai. Azi, doar ai nostri, batranii, mai pastreaza vechiul vietii. Cei tineri nu mai au tragere de inima sa confectioneze cazane de tuica, ibrice dintr-o bucata sau garduri din fier forjat. Tare ma tem ca meseriile noastre se duc, dupa model romanesc. Daca romanii pierd tot ce-i leaga de trecut, fii sigur ca si rromii le vor calca pe urme.
"Ce-i mostenit din batrani e greu de schimbat"
- Cultul exagerat al traditiei la etnia rroma naste uneori situatii incredibile pentru secolul nostru. De pilda, casatoria intre copii...
- Asa am mostenit si ce-i mostenit din batrani e greu de schimbat. Bunaoara, femeia nu trece prin fata barbatului pana nu-i cere de la distanta sa-i intoarca spatele. Eu stau la poarta si, daca orice femeie vine pe drum, striga la mine de la zece metri: "Nea Traiane, intoarce-te, sa poci trece!". Tiganca n-are voie sa-i treaca nici unui cal pe dinainte. Bunaoara, calul trece pe strada purtat de darlogi, inhamat la caruta sau calarit de cineva. O femeie vrea sa traverseze drumul. Nu trece prin fata calului, pana n-a trecut calul, asta-i stiuta! Alta: merg la Sibiu cu nevasta in masina. Daca ma semnalizeaza un drumet, sa-l iau cu noi, femeia se da jos si-l lasa pe strain in fata, nu s-a pomenit sa mearga ea cu spatele la el, fie ca-i tigan, fie roman. Sa zacem ca avem casa cu etaj, precum o avem. Femeia din casa mea, nevasta, nora, fiica, n-ar putea urca la etaj, sa stie ca eu sunt in casa, la parter! Orice treaba ar avea, pana nu ies eu din casa, ea n-are ce cauta sus. Uite alta: fetele mai stau cu capul gol, dar odata ce s-or maritat, le vezi numai cu carpa-n cap. Sa se pieptene o femeie, nora a mare, nora a mica, si eu sa fiu in casa!? Nici in ruptul capului nu se-ntampla asta. Chiar daca intru instantaneu in casa, imediat isi pune ceva pe cap si pleaca din fata mea. Privind roata de la Medias, Sibiu, Valea Oltului, Fagaras, caldararii nostri tin aceasta traditie. Altii nu. Ma cheama cate unii la judecata, in niste sate pe langa Brasov, si femeile stau cu capul descoperit, nu le e rusine. Le zic de la obraz: "Bai, daca ma chemati, baremi dati-mi respectul ca stau la voi, nu tineti femeile aicea cu capul gol!". Cat priveste nunta intre copii, asta-i tot o randuiala de mii de ani. E drept ca unii tigani ar vrea sa mai schimbe din regula asta, ar vrea sa se duca la scoala, dar o decizie deocamdata nu se poate lua. Numai obstea intreaga trebuie sa isi spuna cuvantul.
"Si dintre ai nostri au cazut pentru patrie. Pentru patria romana!"
- In viata rromilor a intervenit o speranta mare de schimbare in bine: Uniunea Europeana. Cum vedeti noile programe promovate de Bruxelles?
- Vad ca Ue pune accent mare pe integrarea rromilor in societate. Dar, cata vreme avem un guvern, n-ar trebui sa vina cineva din exterior sa ne faca randuiala in ograda. Dau fonduri, dar, din punct de vedere, pana jos la noi nu ajung, ofera proiecte, cate si mai cate, ca ma uit si eu la televizor. Dar va spun un lucru: nu stiu cine gestioneaza acesti bani! Ca nu se vede! Rezultatele nu se vad. Eu stau bine cu toate autoritatile, nu ma plang, dar banii de la Ue nu i-am vazut. Iata, in Porumbacu se fac demersuri pentru introducerea apei potabile in comuna. Dar, datorita bugetului, nu le-ajung banii sa aduca conducta si in cartierul tiganesc. Nu spun ca primaria face diferenta intre romani si noi, dar nu sunt posibilitati. Mi-a zis primarul sa facem un proiect si sa cerem bani europeni. Eu fac proiectul, apa, canal, asfaltare strazi, dar tare mi-e ca n-o sa vedem nici un sfant. S-au mai facut prin alte sate, dar nimeni n-a vazut nici un euro. Nu se vede nimica functionabil facut din banii de la Ue: sa zici fabricuta asta, scoala sau gradinita sau dispensarul asta. Eu n-am vazut, si nu stiu care poate sa arate ca a luat bani. Vreau sa-l vad pe tiganul ala norocos! Sunt vicepresedinte la Partida Rromilor pe judet, dar unde se duc banii, ce se face cu ei, cum ii gestioneaza si ce pot dovedi cu banii asa-zis luati, si cum ii cheltuie nu se stie nimic.
- O problema inca nerezolvata in societatea romaneasca este imaginea etniei rrome in ochii populatiei majoritare. Ce mijloace are un bulibasa, pentru a-i indupleca pe romanii din vecinatate sa-i accepte pe tigani ca cetateni egali in drepturi, dar si in obligatii?
- De cand ma stiu, am incercat sa aplanez conflictele dintre etnia rroma si romani. Chiar daca romanul a incercat sa degenereze in conflict, "ba tagane, ca tu esti tagan si una-alta", eu am spus: ma, opriti-va un pic in locul vostru, sa ne consultam de la om la om. E adevarat ca voi sunteti romani. Sunteti mandri ca sunteti romani? Pai, da... Si noi suntem mandri ca suntem tigani. Dar nu stiu daca tu, romane, ai o conceptie mai buna ca a mea, nu stiu daca gandesti mai bine ca mine, nu stiu tu, romane, daca te-a duce capul mai bine ca pe mine! Si-atunci de ce, daca am trait laolalta, ne-am nascut aici, am crescut aici, de ce nu ne dati respectul vostru? Noi am inconjurat cu fier forjat cimitirul eroilor de la Porumbacu de Sus, dar romanii, in ultimii 16 ani, l-au parasit, gardul a cazut, crucile s-au aplecat. E dezastru. Or taiat brazii, i-or furat. De ce, romane, nu-ti cinstesti eroii? Daca ne chemi, noi il facem la loc. Dar vrem sa stii ca si dintre ai nostri au cazut multi pentru patrie. Pentru patria romana!
"Mai sus de bulibasu Traian nu-i decat regele Cioaba, dar cand vrea, si pe acela il intrece"
Impresionat de prestatia alesului obstei (desi mostenesc functia, bulibasii sunt confirmati prin alegeri), un vecin al lui Traian Grangea, numitul Victor Caldarar, a dorit sa-mi spuna cateva cuvinte despre importanta unui bulibasa in viata tiganeasca. In viziunea lui, bulibasa din Porumbacu de Jos reprezinta "un lucru maare in favoarea natiei nostre, a tiganilor, nu a romanilor. Presedintu nostru e un om al impacarii, pe toti ii impaca, pe toti ii pune la punct. Mai sus de el nu-i decat regele Cioaba, dar cand vrea, si pe acela il intrece. Lumea toata, lumea noastra, a rromilor, il respecta si il tem pe bulibasu Traian, pana la poalele muntelui si, de-acolo roata, pana la Medias si Fagaras. El face judecata, el cheama politia, el te da pe mana dreptatii, dupa faptul care-l faci si dupa faptul care este... El sa concentreaza dupa fapte, isi da cu seama si judeca. Pana acum, ii bun om Traianu nostru. Daca, bunaoara, face unu o logoanta (logodna) cu copilul lui, bulibasa este intrebat. El stie tot ce avem noi, tot ce facem noi. Cunoaste toata situatia la fiecare. Ne ajuta, nu-i numai asa...".
Bulibasei Traian Grangea ii puteti telefona la
0747/435.344