- Peste tot in lume exista trusturi media, care concentreaza, intr-o masura mai mare sau mai mica, proprietatea asupra presei scrise si electronice. Fenomenul este ingrijorator in sine, la orice nivel, pentru ca restrange atat concurenta corecta, cat si diversitatea abordarilor editoriale. In ceea ce priveste "informatia independenta", trebuie sa fim realisti: nici pana acum mass-media din sectorul privat nu a fost independenta de interesele patronilor sai, iar acesti patroni au avut intotdeauna si alte afaceri decat mass-media. Mai mult, s-au imbogatit din afaceri, si nu din presa. La randul lor, afacerile au prosperat, aproape intotdeauna, si datorita unor conexiuni politice. Distributia contractelor de publicitate de stat in perioada 2000-2004 a ilustrat foarte bine aceste conexiuni. Pe o piata de publicitate slaba, ca si economia privata romaneasca, favoritii fostului regim aveau nevoie de o "carja" financiara. Daca piata de publicitate este slaba, este evident ca nu este loc pentru prea multe organizatii de media profitabile. Concluzia acestui rationament este ca o investitie in media devine de fapt un mijloc de presiune publica al noilor magnati de presa care s-au afirmat in Romania. Consecinta logica a acestui rationament este ca politica editoriala a acestor organizatii va fi definita de interesele proprietarilor lor. In teorie, totul depinde de masura in care patronii trusturilor media se amesteca in politica editoriala. Astfel de interferente se produc si in alte tari, doar nivelul difera. In Occident, patronii se concentreaza pe cateva teme importante, cu miza financiara mare. De exemplu, cand a vrut sa patrunda pe imensa piata a televiziunii prin cablu din China, magnatul de presa Rupert Murdoch a avut grija ca toate relatarile din ziarele si televiziunile pe care le controla sa nu deranjeze in vreun fel autoritatile de la Beijing. Treptat, si la noi se observa fenomenul concentrarii patronilor pe temele esentiale. Vedem foarte bine care este linia directoare a celor cateva televiziuni private care conteaza. Ea este mai putin ostentativa in stiri, care nu pot oculta informatiile esentiale daca vor sa reziste intr-un mediu concurential, dar devine extrem de evidenta in talk-show-uri si emisiuni de analiza, unde este "tradata" de atitudinea moderatorilor si de selectia analistilor.
Ca sa raspundem sincer la intrebarea "Formulei As", trebuie sa spunem ca nici o organizatie privata de media nu poate, din motive obiective, sa ofere informatii independente, in stare pura. Singura salvare a publicului este doar concurenta autentica intre radiouri, televiziuni si ziare. Pe o piata diversa nu va domni niciodata uniformitatea si nu se va impune un singur punct de vedere. Din aceasta perspectiva, concentrarea mass-media in mainile unui numar restrans de proprietari este, intr-adevar, un fenomen ingrijorator.
Harababura gripei aviare din Romania a ajuns la Parlamentul European. Din cate scenarii circula pe piata de zvonuri, pe care-l credeti? Pe cel cu incompetenta sau pe cel cu fortele oculte care vor sa ne destabilizeze imaginea?
- Trebuie sa credem in fapte, nu in scenarii, care sunt intotdeauna diversiuni lansate de diferite grupuri de interese si influenta. Din pacate, intr-o tara ca Romania, care are o traditie atat de veche in proasta comunicare si lipsa de transparenta a autoritatilor, scenariile "prind" si manipularea este la ea acasa. Ce spun insa faptele? In primul rand, ca la cel putin una din fermele de pasari din Codlea nu s-au respectat legile si reglementarile privind prevenirea gripei aviare. De acolo a plecat totul, nu de la importurile din Ungaria si Slovacia, efectuate cu trei luni, respectiv o luna inainte de izbucnirea gripei aviare. Or, perioada de incubatie a virusului H5N1 este de maximum 10 zile. Iata o analiza seaca a faptelor, care elimina din start "culpa" importurilor si ar trebui sa anihileze zvonurile. Dar zvonurile au propria lor viata si nu pot fi contracarate atat de usor, oricat ar fi de aberante!
Dupa proprietarii de ferme avicole din Codlea, urmatorul nivel de responsabilitate apartine autoritatilor locale, care s-au comportat lamentabil: nici veterinarii, nici inspectorii Ansva, nici prefectura nu si-au facut datoria. Unii au fost complici la ilegalitatile proprietarilor de ferme, altii au fost indolenti si nu si-au facut datoria. Toti au incercat sa ascunda realitatea, intarziind astfel luarea unor masuri energice si eficiente de la primele manifestari ale noului val de gripa aviara. Primele cazuri de imbolnavire a pasarilor au aparut la 24 aprilie, dar pana la 14 mai informatia a fost ascunsa. Dupa izbucnirea scandalului, autoritatile centrale s-au mobilizat, dar au fost depasite de situatie, incapabile sa puna ordine intr-un sistem definit prin incompetenta si coruptie. Abia dupa interventia presedintelui Basescu si preluarea conducerii comandamentului epizootic de catre primul ministru, am asistat la o mai buna organizare a eforturilor de combatere a gripei aviare, pe de o parte, si de comunicare corecta si completa din partea autoritatilor, pe de alta parte.
Toata evolutia noului val de gripa aviara demonstreaza dureros de clar racilele institutiilor noastre, bine mascate la nivel central, dar atat de strigatoare la cer in teritoriu. Scenariile cu straini ticalosi, care vor sa ne faca rau ca sa-si promoveze propriile gaini, au fost tentative de a proteja un sistem corupt si incompetent. Ele au reusit sa ne strice relatiile cu institutiile Ue, care ne-ar fi putut ajuta la nevoie. Probabil insa ca realitatea era atat de urata, incat "ai nostri" au mai incercat o data s-o ascunda si sa se descurce singuri. Nu au reusit.