Un om incomod pentru politicieni, care vor ca timpul sa rezolve ranile lasate de dictaturile totalitare in istoria si biografia romanilor. Disparitia lui a fost resimtita doar de cei putini, care privesc ingrijorati la cea mai mare musamalizare din istoria recenta a Romaniei, transformarea procesului comunismului in prilej de disputa politica.
E drept, dupa 17 ani de la caderea comunismului, interesul opiniei publice pentru trecut s-a racit. Reuniunea rezistentei anticomuniste care a avut loc recent la Brasov a strans doar participanti directi la manifestatiile din noiembrie 1987, cativa detinuti politici si cativa istorici. Aproape deloc tineri, nici un matur neimplicat in rezistenta, dar constient ca doar asumandu-ne greselile trecutului putem trece mai departe. Potrivit unui recent sondaj, problema comunismului si a securitatii intereseaza doar o parte infima a societatii romanesti. Problemele actuale par sa fie cu totul altele, somajul, coruptia, saracia, si nu vandalizarea Romaniei de o mana de gangsteri care au ocupat scena politica si trebaluiesc de zor prin culisele acesteia. Dar, oricat pare de ciudat, procesul comunismului e actual pentru toti, chiar si pentru cei care nu erau nascuti in acea perioada, chiar si pentru cei care se considera prea batrani pentru a mai avea alte interese decat retetele compensate.
Cand la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se discuta in legatura cu alegerea noii conduceri, mai multi angajati au spus ca exista in studiu o lista de vreo suta de parlamentari despre care se presupune ca au colaborat cu organul. Unii au fost audiati si pare-se ca suspiciunile au devenit certitudini. Vizati de lista scurta a securistilor parlamentari sunt insi care constituie nucleul dur al parlamentarismului romanesc, politicieni care au fost mereu impotriva schimbarilor, a reformelor, si au votat mereu pentru a mentine tara in trena trecutului, a socialismului cu fata umana. Opinia specialistilor este ca numarul acestora ar putea fi mult mai mare. Si se presupune ca si in randurile alesilor locali ar fi mii de fosti colaboratori sau angajati ai Securitatii. Sunt cei care au in mana painea si cutitul. Cu painea ii manipuleaza pe infometati, cutitul il folosesc in cazul recalcitrantilor.
In paralel cu investigatiile Cnsas-ului, Legea Lustratiei, de va fi aplicata vreodata, ar duce la injumatatirea clasei politice. Unii spun ca, daca ar fi sa se faca o curatenie cum scrie la carte, n-ar mai ramane piatra pe piatra din Justitie, Armata sau Ministerul de Interne. In aceste institutii, ca si prin multe altele, au ramas cu mainile pe butoane oameni care si pe vremea comunismului decideau binele si raul societatii. Si, incurajati de Fsn, putini dintre fosti au ales, dupa 1989, sa iasa la pensie si sa-si cultive gradina. Aceste suspiciuni transforma procesul comunismului si al bratului sau inarmat, politia politica, intr-un proces actual de care depind, intr-o masura deloc de neglijat, siguranta nationala si supravietuirea noastra. Caci nu mai e vorba doar despre reparatia morala pe care o merita victimele, ci si despre faptul ca multi dintre faptuitori se afla in pozitii de comanda si beneficiaza de banii, increderea si viata noastra. Si, chiar daca sunt in mod retoric de partea democratiei, balastul biografic, morala lor gaunoasa, complicitatea de decenii cu un sistem ticalos ii vor face oricand sa ignore adevaratele probleme ale oamenilor, sa se eternizeze la putere, sa-i trateze in mod democratic pe toti drept sclavi inhamati pe drumul catre capitalismul multilateral dezvoltat. Un capitalism ai carui principali beneficiari sunt tot ei.