Recent, 15 europarlamentari au semnat o scrisoare prin care comisarul european Olli Rehn este acuzat ca a omis, cu buna stiinta, in evaluarea progreselor facute de Romania pe calea integrarii europene, "situatia grava si intolerabila" a minoritatii maghiare. Protestatarii se arata iritati peste masura de afirmatia d-lui Olli Rehn, potrivit careia "in domeniul protectiei minoritatilor nationale, nu poti cere Romaniei ce n-ai cerut celorlalte tari membre ale Ue". Acestei precizari de bun-simt i se adauga comentariul europarlamentarului Pierre Moscovici, potrivit caruia "daca ar fi sa se aplice criteriile solicitate de Udmr, atunci Franta nu ar trebui sa fie membra Ue".
Scrisoarea a fost initiata de George Schopflin, europarlamentar maghiar si membru Fidesz (partidul de opozitie de la Budapesta, condus de nationalistul Viktor Orban, sustinatorul autonomiei teritoriale a asa-zisului Tinut Secuiesc). D-l Schopflin este profesor de stiinte politice est-europene la London School of Economics din Anglia, fiind cunoscut pentru extremismul sau nationalist si atitudinea belicoasa fata de Romania. De mentionat ca nu toti semnatarii scrisorii sunt parlamentari maghiari. Initiatorul protestului cere, pur si simplu, reconsiderarea pozitiei Comisiei Europene fata de aderarea Romaniei, deoarece Romania ar aduce "instabilitate" in Uniune, fiind purtatoare a unui conflict de tip Kosovo(!). D-l Olli Rehn este "victima lobby-ului romanesc", afirma Schopflin. Spre deosebire de Sua, unde prin traditie, lobby-ul maghiar are influenta si a obtinut succese notabile, reusind, intr-o vreme, sa impuna la Casa Alba o imagine deformata a Romaniei si a politicii sale fata de minoritatea maghiara, in Europa, unde comisarii Ue isi fac datoria, lobby-ul maghiar se dovedeste ineficient. Ramane de vazut cum va reactiona Olli Rehn fata de scrisoarea celor 15 protestatari, cert este ca politicienii unguri din Romania nu renunta la obsesiile lor autonomiste. Practic, semnatarii scrisorii sunt preocupati de necesitatea unei universitati de stat in limba maghiara si, evident, de Legea Statutului Minoritatilor. Lor li s-au adaugat in ultima clipa patru academicieni de la Budapesta, autori ai unei alte scrisori nervoase si plangacioase, adresate Onu. Durerea lor este aceeasi: universitatea maghiara si legea minoritatilor. Romania, spun ei, n-ar trebui primita in familia europeana, fiindca ii persecuta pe maghiari, ii deznationalizeaza, le interzice limba si ii tine la marginea societatii. Disperati ca, prin aderarea Romaniei la Ue, isi pierd orice ratiune de a fi si de a actiona (si de a fi finantati pentru asta!), neprietenii romanilor isi interpreteaza probabil ultima partitura din concertul de ostilitati cu care au impresionat (si mintit) publicul occidental pana acum. Problema este daca aceste scrisori trebuie privite relaxat, cu umor, sau, dimpotriva, se cer luate in seama, ca un posibil pericol in fata apropiatei noastre integrari in Ue. Pentru a afla raspunsul la aceasta dilema, ne-am adresat unor personalitati cunoscute ale scenei politice romanesti: Valeriu Tabara (Pd), Ioan Rus (Psd) si Adrian Cioroianu (Pnl).
Valeriu Tabara, deputat PD:
"Este limpede ca forta extremismului politic maghiar din tara si din afara se afla in accentuat declin"
- Cum comentati scrisoarea celor 15 europarlamentari si a celor 4 academicieni maghiari, domnule Valeriu Tabara?
- In principiu, astfel de documente nu ne mai impresioneaza nici pe noi si nici chiar pe politicienii lucizi ai Europei. Este limpede ca forta extremismului politic maghiar din tara si din afara se afla in accentuat declin. Lobby-ul maghiar e disperat ca pierde lupta cu modernitatea europeana, cu extinderea Ue, cu nivelarea politicilor privind minoritatile. Acest lobby pierde chiar in Ungaria, unde Parlamentul a ratificat Tratatul de aderare a Romaniei la Ue! Vede pe zi ce trece ca isi pierde munitia, ca ii scapa printre degete si ultima ratiune de a fi. Se agata, totusi, gafaind, de ultimele "frunze" plutind pe apa: universitatea de stat in limba maghiara, separarea etnica a Universitatii Babes-Bolyai si adoptarea Legii Statutului Minoritatilor.
- De ce sunt furioase cercurile extremiste maghiare, cand lideri europeni marcanti apreciaza standardele romanesti in materie de minoritati nationale?
- Sunt inca destui intelectuali, istorici si politicieni maghiari, de la Budapesta, de la Londra, Washington, Cleveland, Odorhei si de aiurea, care nu se vor impaca niciodata cu urmarile Trianonului. In ultimul timp, isi dau seama ca singura sansa ce le-a mai ramas este obtinerea separarii etnice, macar intr-o parte a Transilvaniei, prin crearea unui "cap de pod" in secuime, prin slabirea suveranitatii statului roman in favoarea intaririi autonomiei culturale si teritoriale pe baze etnice. Clamand pe la toate portile, chiar si la Onu, necesitatea adoptarii proiectului de lege a minoritatilor, extremistii spera intr-o minune. Ei se roaga, probabil, ca politicienii romani sa-si piarda mintile si sa voteze Legea Statutului, asa cum a fost propusa de Udmr. Exista insa, dupa secole de umilinte, si un Dumnezeu al romanilor, care va face ca pozitia neprietenilor nostri sa se izbeasca de luciditatea manifestata de un Olli Rehn sau Pierre Moscovici, ca sa-i citam doar pe cei vizati de scrisoarea celor 15.
- In subtextul amintitei scrisori, din care au razbatut doar mici fragmente in presa, ghicim mai multe "chei". Una este divizarea Universitatii Multiculturale Babes-Bolyai pe criterii etnice...
- Universitatea Babes-Bolyai este printre putinele universitati din Europa care dezvolta procesul de invatamant in contextul unui profil multilingual si multicultural, acest statut fiind asemanator cu cel al universitatilor: Bolzano - Italia; Helsinki si Abo-Academii - Finlanda; Tastu - Estonia; Fribourg - Elvetia si Tetovo - Macedonia. Din acest punct de vedere, Universitatea Babes-Bolyai (Ubb) reprezinta nu numai o structura etno-culturala a Transilvaniei, dar se poate constitui ca un model de invatamint superior pentru Europa. Alegerea statutului de universitate multiculturala si multilinguala s-a dovedit a fi de bun augur pentru integrarea noastra in Ue, iar acest lucru isterizeaza extremismul maghiar. Ubb a dat si o grea lovitura tuturor celor care cred ca perioada feudalista, bazata pe comunitati inchise, intolerante si exclusiviste, se poate intoarce din nou la sfarsit de secol Xx si inceput de secol Xxi. Ii pun in aceasta categorie pe cea mai mare parte dintre fruntasii Udmr si organizatiile extremiste maghiare din Transilvania, Ungaria si de aiurea, care, sub umbrela autonomiei culturale, doresc cu ardoare separarea etnica in Transilvania.
- Unii spun ca avem, in sfarsit, un lobby romanesc. Este adevarat?
- S-a afirmat, intr-adevar, ca atitudinea binevoitoare a comisarilor europeni fata de Romania, ca si zadarnicirea separarii Universitatii Babes-Bolyai, s-ar datora unui foarte puternic lobby romanesc, facut in strainatate, la institutiile internationale si la reprezentanti ai acestora, inclusiv comisarii europeni. N-ar fi rau sa fie asa. Din pacate, demersurile romanesti in plan international, in cele mai sensibile domenii care ii privesc pe romani, nu depasesc limita prevederilor constitutionale si ale acordurilor internationale. Aceasta, in timp ce demersul extremismului maghiar, bazat pe neadevaruri si agresivitate, preseaza in plan international, pentru a realiza obiective politice care au ramas in programele de actiune ale revizionismului maghiar in toata perioada de dupa Trianon.
Ioan Rus, vicepresedinte PSD:
"O astfel de scrisoare este total lipsita de sens rational. Parlamentul Ungariei a ratificat deja acordul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana"
- Credeti ca Romania ar trebui sa se teama de scrisoarea celor 15?
- Scrisoarea initiata de profesorul Schopflin, europarlamentar maghiar, ale carui pozitii antiromanesti sunt binecunoscute chiar la nivelul institutiilor europene, reprezinta, in sine, o dovada a dreptului democratic la libera exprimare. Dar cititorii "Formulei As" trebuie sa stie ca aceasta nu este opinia majoritatii parlamentarilor europeni, iar Comisia Europeana efectueaza o monitorizare atenta a evolutiilor care au loc in Romania, in fiecare domeniu in parte: politic, economic, social, cultural, respectarea drepturilor omului, protejarea mediului inconjurator etc.
- Ar putea o astfel de scrisoare influenta negativ Comisia Europeana sau este doar un exercitiu disperat al lobby-ului maghiar?
- Avand in vedere aprecierile constante transmise autoritatilor romane cu privire la progresele realizate in ce priveste drepturile minoritatilor, o astfel de scrisoare este total lipsita de sens rational. Mai mult, trebuie sa spunem ca Parlamentul Ungariei a ratificat deja acordul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Toate acestea demonstreaza ca scrisoarea celor 15 europarlamentari maghiari a intrat pe contrasens si, mai mult ca sigur, va fi scoasa pe bordura de catre destinatar. In ceea ce ne priveste pe noi, romanii, ar trebui sa ne concentram sa devenim puternici la noi acasa si competitivi in Europa si in lume.
Adrian Cioroianu, deputat Pnl, observator european:
"Nu este cazul sa ne alarmam. Situatia din Romania este din ce in ce mai cunoscuta, iar cliseele cu care eram judecati pana acum dispar pe zi ce trece"
- Are lobby-ul maghiar credibilitatea necesara pentru a schimba, pe ultima suta de metri, politica Comisiei Europene (Ce) in defavoarea Romaniei?
- Lobby-ul oricarei tari este o realitate aici, la Parlamentul European. Nu faptul ca Ungaria are un lobby conteaza, ci ceea ce spune. Nu trebuie sa ne temem de lobby-ul maghiar in special. Pana acum, cel mai mare adversar al nostru a fost contra-lobby-ul pe care ni l-am facut singuri, dandu-ne cu stangul in dreptul, de atatea ori.
- Ar putea scrisoarea celor 15 sa determine introducerea problematicii minoritatii maghiare in Raportul Ce din mai?
- Nu cred. Sau, mai precis, nu la anvergura de altadata. Asa cum v-am spus in ultima noastra discutie, conteaza foarte mult ca acum sunt si reprezentanti ai Romaniei la Bruxelles, care pot sa prezinte si cealalta fata a lucrurilor.
- Avem, intr-adevar, si noi, romanii, un lobby puternic, asa cum promiteati nu demult, intr-un alt interviu?
- Cel mai bun lobby pentru noi trebuie sa-l reprezinte onorarea angajamentelor pe care ni le-am luat in fata Ue. Pana acum, mai ales de-a lungul anilor 90, am avut mai curand "scaderi" la acest capitol, dar acum situatia se indreapta, si colegii europeni isi dau seama de asta. In fiecare saptamana, vorbesc cu zeci de parlamentari europeni, prezentandu-le documente sau lamurindu-i (sper) in diverse teme romanesti. Toti cei 35 de euro-observatori romani fac asta - si sunt convins ca rezultatele se vor vedea curand.
- Deputata maghiara Gal Kinga a recunoscut, resemnata, ca problema minoritatilor nu mai conditioneaza aderarea Romaniei la Ue, deoarece "standardele sunt mai ridicate in Romania decat in Uniune". Aceasta sa fie explicatia faptului ca 4 academicieni budapestani s-au plans de lipsa de drepturi a maghiarilor din Romania la Onu, si nu la UE?
- Scrisoarea celor 4 academicieni face parte din actiunile relativ banale de influentare. La Onu se primesc zilnic sute de astfel de mesaje, din toate colturile lumii, fiecare cerand cate ceva. Nu este cazul sa ne alarmam. Situatia din Romania este din ce in ce mai cunoscuta, iar cliseele cu care eram judecati pana acum dispar pe zi ce trece. Noi trebuie sa garantam toate drepturile legale minoritatilor noastre - pentru ca este in interesul nostru, al tuturor, ca toti cetatenii tarii sa se simta liberi si demni. Pe de alta parte, orice opinie extremista sau autarhica trebuie combatuta cu decenta si fermitate.