Serbarea s-a desfasurat - cum era si firesc - in cocheta sala a Teatrului de Comedie, aflata in inima Centrului Istoric al Capitalei. Lipsita de ambitiile Uniter-ului national, Gala s-a dovedit a fi una simpatica, decontractata. Amfitrionul - actorul Mihai Bendeac - s-a prezentat dezinvolt, desi cu unele glume... cam ireverentioase. Din fericire, momentele vesele au fost asigurate de mari actori, mult iubiti de noi: Radu Beligan, Ion Lucian, Horatiu Malaele, Emilia Popescu, Stela Popescu, Radu Gheorghe, Valentin Teodosiu. Premiile se cunosc. Toate sunt indreptatite. Semn ca Teatrul o duce bine in Romania. Semn ca - slava Domnului! - au aparut si tineri, foarte tineri dramaturgi, actori si regizori. Preluarea stachetei e asigurata. Asteptam cu incredere "varfurile" tinerei generatii. Oricum, Bravo George Mihaita! Un mare actor, mult iubit si el, atat de public, cat si de echipa pe care o guverneaza cu "brio", de cand a devenit directorul general al acestui atat de prestigios teatru romanesc si care a initiat, inca de acum 4 ani, Festivalul Comediei Romanesti.
***
Dintre premiantii Galei, am tinut sa felicitam o mare, foarte mare actrita. O fiinta pe cat de modesta, pe atat de luminoasa.
- Scumpa Coca Bloos, de la o vreme innobilezi mai multe scene romanesti prin prezenta ta. Ai fost si esti aplaudata la Teatrul Act, la Teatrul Foarte Mic, la Odeon. Si, mai nou, la Teatrul Mic, unde apari in rolul Elenei Ceausescu - in spectacolul cu piesa lui Denis Dinulescu O zi din viata lui Nicolae Ceausescu, pusa in scena de Alexandru Tocilescu. Un rol pentru care ai fost nominalizata la Gala Uniter, iar acum, la Gala Comediei, ai luat "Premiul pentru cea mai buna actrita in rol principal". Pe care dintre personajele jucate in ultimul timp il iubesti cel mai mult?
- Cred ca pe Maridl, cea mai umila dintre femeile a caror soarta o impartasesc pentru o seara pe scena. Da, Maridl, cea din Sefele, piesa austriacului Werner Schwab, care se joaca de mai multa vreme si cu un mare si neasteptat succes la Teatrul Odeon... Sunt acolo alaturi de Dorina Lazar si de Emilia Dobrin - toate trei "sefe" pe destinul nostru nenorocit de femei distruse de viata. Si totusi, Maridl a mea se dovedeste a fi o fiinta de o mare generozitate si frumusete interioara, chiar daca meseria ei de-o viata o face sa traiasca intr-un mediu imund. Maridl curata closete! Dar ea nu se simte nici o clipa umilita. Ii zambeste Vietii, are sperante, are bucurii, rade, are inima ca o paine calda... In fond, vorba poetului: "Si in lacul plin de namol cresc nuferi"... Parca asa suna, nu?
- Dar cu... "madam" Ceausescu... cum e?
- Nu am spune multe in privinta asta. Nu mi-a fost nici greu, nici usor. A fost mai mult decat atat.
- Eu cred ca ati realizat o adevarata performanta cu creatiile voastre. Si tu, in rolul "ei", si Florin Calinescu, in rolul lui Ceausescu. Amandoi, exceptionali de la inceputul pana la sfarsitul spectacolului, amandoi ii umanizati pe cei doi, marcand insa, prin interpretarea voastra de o inteligenta foarte vie, o anume detasare fata de aceste personaje malefice.
- Noi am socotit ca astfel de personaje, oricat de tenebroase ar fi ele, trebuie sa aiba sansa sa se explice. Ne nastem si cu iubire, si cu ura. Si cu lumina, si cu umbre. De fiecare individ depinde daca izbuteste ceva in viata ori daca rateaza. Ma intrebi cum am primit nominalizarea la Premiul Uniter. Si cum am primit premiul asta de la Comedie. Evident, cu mare bucurie. De parca Dumnezeu mi-ar fi pus o mana pe crestet. Si cu banuiala ca, macar din cand in cand, ofer cate o bucurie celor care vin la teatru. Cu banuiala ca n-am muncit in van. Asa incat, aplauzelor si premiilor nu le pot raspunde decat cu o reverenta. Cu un semn de recunostinta fata de cei ce au incredere in mine.