- Alegerea lui Claudiu Secasiu in fruntea Cnsas a fost un compromis necesar care a permis deblocarea crizei in care fusese aruncata aceasta institutie. Aparitia unui "al treilea" a neutralizat reactiile toxice generate de orgoliile celorlalte personalitati implicate. Claudiu Secasiu este un personaj mai mult decat respectabil, care s-a dovedit serios, metodic si consecvent, atat in activitatea pe care a depus-o in cadrul Cnsas, cat si ca atitudine publica. De la numirea sa si pana acum a sustinut constant gruparea Plesu-Dinescu-Patapievici si a militat pentru deconspirarea Securitatii. Premisele ar fi bune pentru demararea unui proces de investigare temeinica a dosarelor, cu doua conditii: 1. ca presedintele colegiului Cnsas sa nu se schimbe o data la 6 luni si 2. ca institutia sa fie complet depolitizata. Daca asupra deciziei de schimbare a presedintelui semestrial s-ar putea reveni, in schimb, problema depolitizarii se va dovedi mult mai greu de rezolvat. De altfel, tot conflictul care a asigurat un start atat de prost institutiei menite sa deconspire Securitatea se datoreaza politizarii excesive. Alegerea initiala a lui Corneliu Turianu se datoreaza proastei inspiratii a liderului Pd Emil Boc, iar revolta lui Ticu Dumitrescu impreuna cu atacurile furibunde la adresa lui Traian Basescu pot fi atribuite liberalilor, care au simtit un punct slab in performanta publica a sefului statului. Acesta nu a inteles potentialul exploziv al refuzului de a condamna comunismul si a tratat prea superficial relatia cu serviciile secrete. In toata valtoarea iscata de Ticu Dumitrescu si de liberali, s-a uitat cu usurinta faptul ca Traian Basescu a fost cel care a determinat Sri sa predea arhiva catre Cnsas.
Razboiul recent din jurul Cnsas poate fi interpretat, asadar, din doua unghiuri de vedere: pe de o parte a fost un nou episod din lupta pe care Dinu Patriciu si Pnl o duc impotriva lui Traian Basescu. Vor urma probabil si altele, dupa ce acest episod fost incheiat si presedintia l-a numit pe Vladimir Tismaneanu in fruntea unei comisii pentru cercetarea crimelor comunismului romanesc, in vederea formularii unei condamnari oficiale a acestuia. De altfel, ruptura dintre presedinte si premier a devenit aproape oficiala, odata cu declaratiile facute de Traian Basescu la Antena 1 pe 5 aprilie. Pe de alta parte insa, in fundalul conflictului generat de alegerea conducerii Cnsas, ghicim fondul problemei, pe care-l definesc dosarele Securitatii ca atare. S-a anuntat deja ca numeroase personalitati ale vietii politice actuale vor fi reevaluate. Este imposibil ca aceasta reevaluare sa nu genereze presiuni din partea celor vizati, care vor uza de toate mijloacele pentru ca numele lor sa nu fie facute publice. Nu ne putem da inca seama cum vor rezista la aceste presiuni membrii consiliului Cnsas.
Destul de acru si de sever fata de progresele Romaniei, comisarul european Olli Rehn a dat recent unda verde pentru integrarea noastra in Ce. Care au fost noutatile menite sa-i schimbe aprecierile de la negru la roz bombon?
- Cand vorbim despre Olli Rehn si incercam sa-i interpretam reactiile este bine sa ne amintim ca este finlandez, deci mai putin expansiv si mai riguros decat suntem noi obisnuiti ca natie latina vietuitoare la est de Balcani. Vointa Comisiei Europene de a primi Romania in Ue la 1 ianuarie 2007 este mai puternica decat se ghiceste din tonul declaratiilor comisarului european pentru extindere, dar accentuarea ostilitatii la adresa extinderii in cateva tari-cheie ale Uniunii (Franta, Olanda, Germania) ii obliga pe oficialii europeni sa fie severi si prudenti, pentru a contracara posibilele critici din partea celor care ar dori stoparea extinderii. Daca suntem sinceri cu noi insine, recunoastem ca mai avem multe de facut pentru a ne ridica la standardele europene. Eforturile serioase si aplicate au pornit tarziu, dupa ce avutia tarii a fost impartita de succesorii regimului comunist.
Revenind la comisarul european si evaluarile sale recente, putem spune ca Olli Rehn a fost convins sa-si atenueze tonul criticilor, de performantele obtinute in domeniul extrem de dificil al reformei justitiei si inceputului incurajator al luptei impotriva coruptiei. Toti oficialii europeni o lauda pe Monica Macovei, in contrast cu atacurile marsave la care o supun politicienii romani!
Olli Rehn ramane insa rezervat, pe buna dreptate, la capitolul financiar-fiscal si al agriculturii, unde Romania se misca extrem de incet. Comisarul are dreptate sa fie prudent: rambursarile de Tva, de pilda, au generat de-a lungul anilor coruptie, clientelism si adevarate retele de criminalitate organizata. Cazul escrocului craiovean Genica Boierica treneaza la Parchet, poate si pentru ca are ramificatii politice importante. Ue propune un sistem electronic de gestionare a rambursarilor de Tva, care sa evite subiectivismul si coruptia. Romania ezita si intarzie, ceea ce irita Comisia Europeana. Tot in urma se afla tara noastra si in privinta absorbtiei fondurilor europene si al securitatii veterinare si alimentare. Problemele sunt grele si necesita o adevarata schimbare de sistem, ceea ce in Romania nu se produce prea usor. Olli Rehn stie acest lucru si prefera sa mentina un anumit nivel de presiune asupra guvernului Romaniei. Cum o face pentru binele nostru, nu avem de ce sa ne suparam.