Teatru: Marius Manole

Alice Manoiu
"Nu tin sa devin un "actor la moda", ci un actor bun."

- Ai devenit in foarte scurt timp - doar in patru ani de la debutul cu Visul unei nopti de vara la Tnb, un actor foarte apreciat, admirat si mult distribuit. Un "actor la moda", cum s-ar zice. Dar pentru cine nu te cunoaste inca, cine este de fapt tanarul Marius Manole, de unde vine el, cum a iesit fluturele din crisalida?
- Cautandu-se, ca orice tanar, intrebandu-se mult si incercand sa vada ce poate face mai bine. Dar in privinta "actorului la moda", va marturisesc ca nu tin deloc sa fiu la moda, ci sa fiu un actor bun. Pentru ca un actor bun e mereu la moda. Iar eu asta ma straduiesc sa devin, un actor bun. Ceea ce nu-i usor. Am terminat Facultatea de Teatru la Iasi, cu un profesor si un om minunat, Emil Coseru. Mi-am dorit de cand ma stiu sa devin actor, inca din clasa a Ix-a de liceu apaream pe scena Nationalului iesean, iar ca student, imi sustineam spectacolele de an la sala "Studio" a aceluiasi teatru. O vreme am jucat la teatrul din Braila, unde Felix Alexa m-a vazut si mi-a propus sa vin la Bucuresti, pentru rolul Puck, dinVisul unei nopti de vara. Cei doi ani in care am studiat la Bucuresti, la Unatc, la clasa d-nei Liliana Iorgulescu, mi-au folosit enorm: mi-au dat "aripi" pentru personajul lui Shakespeare. El mi-a adus si primul premiu acordat de Ministerul Culturii. Felix Alexa a fost regizorul care a deschis crisalida. Au urmat roluri ce m-au imbogatit enorm. La Inima de caine, colaborarea cu Iuryi Kordonskyi mi-a oferit un rol complex, in care mi-am sustinut expresivitatea, nu numai prin plastica gestului, dar si prin intermediul cuvantului. Apoi am fost distribuit si in spectacole ca Gandirea si A patra sora, in care joc in continuare. Mi se ofera din nou sansa de a ma concentra mult pe forta de seductie a cuvantului, intr-o piesa montata la Teatrul "Luni", numita Sta sa ploua. E un text foarte frumos, poetic, ca si altul pe care il repet la Teatrul Foarte Mic, in regia lui Peter Kerek, piesa numita Omul-plapuma. Noroc ca aceste partituri ma feresc de riscul ca plasticitatea trupului meu sa treaca inaintea cuvantului. Sunt texte excelente, ca si regizorii cu care am bucuria sa lucrez, si partenerii de la care am de invatat mult. Zilele acestea, am inceput repetitiile cu d-l Petrica Ionescu, venit de la Paris sa monteze la Tnb Burghezul gentilom, comedia clasica adusa la zi, intr-o Romanie proaspat intrata in Uniunea Europeana. Clonte al lui Molire a devenit Claudiu, pe care il joc in compania unor actori cu experienta, ca Victor Rebengiuc, Maia Morgenstern, Cecilia Barbora, Medeea Marinescu.
De la repetitii, alerg la filmarile de noapte, pentru noul serial Tv, thrillerul Martor fara voie, regizat de un tanar din America, Andi Lupu. Eu ma zbat sa le duc pe toate la capat, ca sa devin ceea ce imi doresc cel mai mult: un actor bun.