"Sprijinind pretentiile Udmr si refuzand fuziunea cu Pd, Partidul National Liberal risca pierderea bazinului electoral din Ardeal, dar si a electoratului liberal din toata tara"
Infiintat in anul 1875, Partidul National Liberal a stabilit urmatoarele directii dominante ale doctrinei sale: dezvoltarea industriei, afirma-rea elementului national, consolidarea independentei economice a Romaniei. Dupa cum se vede, ideea nationala figureaza chiar inaintea celei economice. Cea dintai mare ocazie pentru Pnl de a pune in practica afirmarea ei a avut-o marele politician Ion I.C. Bratianu, cel dintai prim-ministru al Romaniei Mari, conducatorul delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920). Prin interventiile sale intelepte, de mare patriot, statul roman si-a vazut validate aproape in intregime noile granite aparute dupa Marea Unire de la 1918. Istoria consemneaza, desigur, multe alte ocazii in care autorii devizei "Prin noi insine", adica liberalii, au afirmat un patriotism luminat, un nationalism modern, acceptabil atat pentru populatia majoritara, cat si pentru minoritatile nationale.
* * *
Recursul la istorie, in special in problema nationala, se pare ca nu-i mai impresioneaza, insa, pe unii dintre liderii liberali de astazi, in frunte cu premierul Calin Popescu Tariceanu. Cel putin in Ardeal, unde reporterii Formulei As se deplaseaza frecvent, oamenii sunt dezorientati. Ei vor sa stie ce s-a intamplat cu liberalii, de ce au renuntat la ideea nationala promovata de inaintasi. Cand nu se simt abandonati, precum cei din Harghita si Covasna, votantii Pnl din Transilvania se simt tradati. Ei vad cum centrele istorice ale oraselor ardelene intra, pentru prima oara in istorie, in proprietatea bisericilor maghiare (pana in 1948, le-au avut doar in folosinta!). "Epurati" din scolile centrale, copiii romanilor au ramas cu scolile de la periferiile oraselor. Bunuri de mare valoare, intrate in proprietatea statului roman prin efectele Tratatului de la Trianon, sunt retrocedate "cu furie", intr-o adevarata intrecere stahanovista. Ce se intampla cu liberalii si cu liberalul din fruntea guvernului, care pierde, cu o usuratate de balerina, drepturi istorice? Un raspuns realist la aceasta intrebare ne-a oferit Valeriu Stoica, cunoscut lider politic, fost ministru al Justitiei, fost presedinte al Pnl si bun cunoscator al istoriei liberale.
"Din pacate, Pnl nu are un proiect
de salvare a identitatii nationale a romanilor"
- Care este "Proiectul liberal pentru Romania" si ce loc ocupa ideea nationala in acest proiect, domnule Valeriu Stoica?
- Nu vorbesc, desigur, in numele Pnl si precizez din capul locului ca, in momentul de fata, nu numai Partidul National Liberal, ci toate partidele ar trebui sa contribuie la realizarea unui proiect pentru Romania. De ce? Pentru ca Romania se afla astazi intr-un moment de cumpana, asemanator intr-un fel aceluia de la mijlocul secolului al Xix-lea. Daca atunci se punea problema fondarii Romaniei moderne, clasa politica a vremii fiind apta sa realizeze acest proiect, astazi se pune problema refondarii Romaniei, prin integrarea ei in Uniunea Europeana. Diferenta intre cele doua momente este insa aceea ca, astazi, clasa politica romaneasca nu se dovedeste a fi la inaltimea acestei misiuni istorice.
- Dintre toate partidele politice din Romania, Pnl-ul pare cel mai hotarat sa sprijine revendicarile minoritatilor maghiare, sa puna umarul la intarirea identitatii ei. Are Pnl si un proiect similar de salvare a identitatii nationale a romanilor?
- Din pacate, nu exista un asemenea proiect. Nu am avut si nu avem o viziune coerenta asupra unui element important de identitate nationala: economia romaneasca. Desi economia evolueaza potrivit legilor pietei libere, nu exista o proiectie asupra viitorului, pentru a se pastra acele puncte de sprijin care dau fiecarei natiuni posibilitatea de a supravietui. Nu stim, in momentul de fata, ce va face Romania sub aspect economic in cadrul Ue. Care va fi rolul nostru acolo, ce vom face noi? Vom fi doar o piata de desfacere? Daca lucrurile stau asa, va fi foarte greu sa avem resurse pentru pastrarea identitatii culturale. In cateva decenii, am putea uita ca suntem romani.
"La alegerile viitoare, Pnl s-ar putea trezi
cu un bazin electoral foarte ingust,
exitand pericolul sa nu mai intre in parlament"
- Cum va explicati ca in vreme ce fostii nostri tovarasi de lagar socialist isi pun cu acuitate problema nationala (in sensul acesta, Ungaria este chiar un model), guvernantii nostri manifesta un cosmopolitism superficial si periculos?
- Liberalii au spus in repetate randuri ca trebuie sa remodelam ideea de natiune romana ca pe o natiune civica. Aceasta natiune este o asociatie de cetateni, in care elementul etnic este secundar. Dar de cetateni puternici, carora le pasa de mersul tarii, care intervin in viata politica si pot genera politicieni mai buni. Din pacate, dezinteresul fata de politica este din ce in ce mai mare. De vina sunt clasa politica, slabiciunea societatii civile, indiferenta si absenteismul electoratului. Un lucru imbucurator s-a petrecut totusi: electoratul nu mai este o masa amorfa, ci o asociatie de cetateni liberi, care a evoluat mai repede decat clasa politica. Spre exemplu, invingerea Psd in 2004 nu este in primul rand meritul Aliantei Da, ci meritul electoratului, care a sanctionat Psd-ul.
- Asa cum ar putea sanctiona Pnl-ul, pentru politica sa in problema nationala. Nu credeti ca ezitarile de pana acum, legate de retrocedarea centrelor istorice din Ardeal, de cazul Gojdu, coroborate cu dezinteresul total fata de soarta romanilor din Harghita-Covasna, pericliteaza audienta Pnl-ului in Transilvania?
- Sunt doua pericole: unul este, intr-adevar, pierderea bazinului electoral din Ardeal. Celalalt pericol este ca Pnl sa-si piarda electoratul liberal din toata tara. Recent, Pnl a blocat proiectul de fuziune cu Pd, pentru crearea unui mare partid de centru-dreapta. Acest partid, care trebuie sa existe in Romania, este necesar, printre altele, pentru a mobiliza resursele natiunii, in vederea pastrarii identitatii nationale. Daca Pnl nu intelege importanta acestei constructii, risca sa ramana in afara ei, pentru ca o asemenea constructie politica oricum se va face, cu sau fara Pnl, si va avea si o dimensiune liberala. La alegerile viitoare, Pnl s-ar putea trezi cu un bazin electoral foarte ingust, existand pericolul repetarii figurii din 1992, cand liberalii nu au intrat in parlament.
"Udmr are tendinta de a
se organiza ca un stat in stat"
- Pledati pentru o natiune civica, eliberata de servitutile etniciste. Aceasta viziune liberala este valabila, oare, si pentru compatriotii nostri maghiari?
- Din nefericire, liderii minoritatii maghiare au tendinta sa puna accentul pe drepturile de grup etnic, indepartandu-se de spiritul european. E normal, in acest caz, ca si majoritatea romana sa aiba o reactie identica. In mod regretabil, Udmr-ul a avut si are un dublu limbaj. Noua, ca majoritari, ne cere sa adoptam ideea de natiune civica, dar ei se comporta ghidati de obsesia etnica. Mai mult decat atat, ei doresc si afirma o natiune etnica maghiara, dincolo de granitele statelor nationale. Eu pot accepta ca, din punct de vedere cultural, exista o natiune maghiara dincolo de aceste granite, dupa cum exista o natiune romana dincolo de hotarele Romaniei, dar nu putem accepta o natiune politica maghiara pe deasupra frontierelor romanesti. Din pacate, Udmr-ul utilizeaza realitatea culturala ca pe o realitate politica. In acest caz, suspiciunile romanilor, legate de autonomia teritoriala planuita de Udmr, de tendinta acestei uniuni de a se organiza ca un stat in stat, sunt alimentate zi de zi. In realitate, si romanii, si maghiarii trebuie sa inteleaga un lucru foarte simplu: odata cu integrarea in Ue, fiecare grup etnic si cultural va reprezenta o minoritate, pentru ca in conglomeratul Uniunii Europene, fiecare natiune este o minoritate in raport cu ansamblul comunitar. In acest creuzet european, identitatile de grup etnic si cultural nu mai pot fi utilizate ca realitati politice.
"Ar trebui sa invatam din
ceea ce s-a petrecut in 1990 la Tg. Mures"
- De cand a preluat functia de prim-ministru al guvernului, nici d-l Tariceanu, nici vreun alt demnitar al puterii n-a calcat in Harghita-Covasna, in ciuda gravelor framantari cu caracter national. Locuitorii din zona se considera tradati si abandonati.
- Riscul cel mare nu este ca premierul isi atrage antipatia, ci ca Pnl ar putea sa piarda foarte mult, daca nu are un discurs echilibrat in problema nationala. Pnl n-a acceptat niciodata discriminarea minoritatilor. Constitutia din 1923 este, in primul rand, o opera liberala. In acelasi timp, daca avem grija de identitatea minoritatilor, la randul lor, minoritatile, cand au in sanul lor o minoritate romana, este normal sa aiba aceeasi atitudine. Daca maghiarii nu au grija de romanii minoritari din Harghita si Covasna, isi pierd orice credibilitate la nivelul intregii tari, atunci cand pretind ocrotire din partea romanilor. Ei ne cer, cum spuneam, sa ne comportam ca o natiune civica, dar in Harghita si Covasna ei nu impartasesc deloc conceptul de natiune civica, discriminandu-i pe romani pe criterii etnice.
- Ce credeti ca a vrut sa spuna ministrul liberal de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, declarand recent ca Romania este "un stat aproape federal"?
- N-am inteles ce a vrut sa spuna prin aceasta declaratie. Deocamdata, Romania nu este o tara federala. Este o tara in care autonomia administrativa functioneaza potrivit principiului liberal al subsidiaritatii: individul este tratat cu prioritate in fata comunitatii, iar comunitatea este tratata cu prioritate in fata statului. Daca cineva crede ca acest principiu, valabil in sfera administrativa, poate functiona si ca un vector al secesiunii sau federalizarii unei tari, atunci se insala, nu cunoaste politica liberala.
- Care sunt observatiile dvs. cu privire la proiectul Legii statutului minoritatilor?
- Standardele propuse de maghiari nu sunt validate in nici un caz la nivel european. Proiectul respectiv, propus de Udmr si insusit de guvernul Tariceanu, nu este rezonabil. Dreptul de veto al consiliilor minoritatilor la numirile in functii este o exagerare. A accepta un asemenea punct de vedere inseamna a pune originea etnica inaintea competentei profesionale.
- In fine, un cuvant despre proiectatul miting pro-autonomist din 15 martie, al secuilor de la Odorhei...
- E usor sa inflamezi spiritele. As spune ca toti aceia care raspandesc sloganuri, invocand autonomia asa-zisului Tinut secuiesc, ar trebui sa fie atenti la consecinte. Ar fi bine sa invatam din ceea ce s-a intamplat in 1990 la Targu-Mures. Sper ca cei mai multi dintre compatriotii maghiari sunt oameni rezonabili, si nu vor raspunde la astfel de provocari periculoase.
Lui Valeriu Stoica ii puteti scrie la e-mail: sca@stoica-asociatii.ro