Astfel, sarbatorirea revolutiei de la 1848 va fi deturnata in scopuri politice, pentru a da ocazia capetelor infierbantate care conduc aceste organizatii sa-si dovedeasca din nou lipsa totala de loialitate fata de statul roman. Organizatorii au avut grija sa informeze Consiliul de Securitate al Onu (!), Parlamentul European, Osce si Congresul american, despre "robia" in care sunt tinuti de romani, incercand fara succes sa apeleze la clasicul santaj cu aderarea (folosit si de fratiorii mai mari si mai "europeni" din Udmr): Romania sa nu fie primita in Ue, daca nu le acorda lor autonomie teritoriala! Au fost publicate deja sloganurile ce vor fi inscrise pe fluturasi si pancarte: "Libertate secuilor", "Autonomie pamantului secuiesc!", "Pamantul secuiesc, Tirolul de Sud, Catalonia, Europa!", "Noi vrem sa ne decidem singuri soarta!", "Ue... pamant secuiesc, euroregiune autonoma!", "Autodeterminarea este dreptul fiecarei natiuni", "Nu vrem sa fim robi! Pretindem libertate" "Viitor infloritor pentru Tinutul Secuiesc, in Uniunea Europeana!" etc. etc. Dupa cum se vede, Ucm si Cns pregatesc o adevarata provocare pentru autoritatile romane care, oricum, nu si-au aratat niciodata preocuparea pentru respectarea legalitatii si a Constitutiei in Harghita si Covasna. In timp ce organizatiile maghiare, indiferent cum s-au autointitulat, au aplicat tactica "pasilor castigati", guvernantii romani, orbi si surzi, au jucat, de dragul mentinerii la putere, ceardasul "pasilor pierduti".
Juristul Aurelian Pavelescu, deputat independent, si istoricul Adrian Cioroianu, senator Pnl si observator in Parlamentul European, comenteaza, pentru revista noastra, semnificatia miscarilor de pe esichierul extremismului politic maghiar, ajunse in punctul de fierbere si de isterie nationalista.
:
"Va trebui sa restabilim suveranitatea statului roman asupra centrului tarii"
- Liderii Udmr afirma ca evenimentele de la Odorhei urmaresc sa transforme ziua nationala a maghiarimii intr-un act de legitimare politica a altor grupari maghiare din Romania, pe care le dezaproba. Sa-i credem?
- Cert este ca in Romania exista o problema maghiara. Aceasta problema este creata, intretinuta si gestionata de liderii politici maghiari, in primul rand de cei din Udmr. De un deceniu si jumatate, populatia maghiara este instigata de acesti lideri care au interese personale, atat politice, cat mai ales economice, in scopul de a crea dezordine in Ardeal. Situatia e delicata, pentru ca autoritatile romane au abandonat aceasta problema de pe agenda publica, de multa vreme; n-au reusit sa creeze conditiile pentru un dialog cu maghiarii de rand din Romania. Practic, noi nu stim ce gandesc cu adevarat compatriotii nostri maghiari. Pe de alta parte, liderii lor si-au dorit intotdeauna conflictul, apele tulburi, tensiunea, pentru ca numai in acest mod isi puteau masca adevaratele intentii - rezolvarea unor probleme personale si ale unor grupuri de interese.
- Exista sau nu exista un conflict in Ardeal?
- Nu exista un conflict intre romani si maghiari, exista un conflict intre liderii Udmr si ai Cns pe de o parte, si romani pe de alta. Acesti lideri nu agreeaza buna intelegere romano-maghiara, pentru ca ii incurca, ii deranjeaza. Ei cauta tensiunea cu lumanarea, pentru a face bani, pentru a pune mana pe afacerile din zona, invocand criteriul etnic. Sunt sustinuti in aventura lor de fortele revizioniste din Ungaria, care investesc chiar banii contribuabililor maghiari pentru cauza "eterna" a Ungariei Mari. Sloganul lor revizionist: "Nu, Nu, Niciodata" (adica nu vor accepta niciodata pierderea Transilvaniei) traieste inca in mintile ratacite ale unora. Este curios ca, la numai o luna dupa deschiderea Consulatului maghiar din Miercurea Ciuc, are loc aceasta adunare de la Odorhei, cu un program politic incomparabil mai virulent decat cele de pana acum.
- Dar Harghita si Covasna sunt in mijlocul Romaniei. Orice roman s-ar putea intreba: de ce sa ne temem?
- Atrase de marile bogatii ale zonei, fortele de peste granita, cu concursul direct al Udmr si al Cns, doresc crearea unei Ungarii Mici in mijlocul Romaniei. Dupa aceea, arcul pana la Budapesta este usor de intins, fie si numai pe autostrada Bechtel, pe care o sustine atat de mult Udmr-ul.
- Cine ar avea de castigat din autonomia teritoriala ce va fi ceruta la mitingul de la Odorhei?
- Ar castiga liderii, nu oamenii de rand. Daca s-ar enclaviza inima Romaniei, ar pierde atat romanii, cat si maghiarii. Nu e nevoie sa fii vreun mare sociolog, ca sa intelegi ca acesti lideri lovesc in primul rand in conationalii lor pe care, prin izolare, ii condamna la dependenta de afacerile maghiare, de oportunitatile limitate existente in secuime. Deja tinerii de 20 de ani, scoliti in liceele epurate etnic, nu rup o boaba romaneste, avand prin aceasta un mare handicap. E ca si cum ar fi fost pusi de mici, de catre d-l Marko Bela, cu picioarele si mainile in butuci, sa le creasca strambe, ca sa-i poata folosi apoi ca cersetori la colt de strada - dar numai pe "strada" lor, a stapanilor manipulatori, imbogatiti peste masura.
- Sa admitem ca in 15 martie isi vor declara autonomia si vor jura ca "vor face totul" pentru realizarea unei noi Regiuni Autonome Maghiare, ca pe vremea lui Stalin. Ce se va intampla a doua zi?
- Orice ar proclama maghiarii in 15 martie nu va avea nici o valoare juridica. O asemenea actiune nu va face decat sa atraga atentia opiniei publice interne si internationale ca acolo exista o problema. Pana la urma, e posibil ca o asemenea actiune sa fie benefica pentru Romania, deoarece sunt toate sansele ca efectul ei sa fie exact contrar. De ce spun asta? Pentru ca maghiarii din Harghita si Covasna se bucura de toate drepturile legale, constitutionale: invatamant, ziare, administratie si justitie in limba materna; conducerea tuturor institutiilor este asigurata de etnici maghiari, si nu au ce sa reproseze statului roman sau romanilor. In acest context, o asemenea actiune se va intoarce aproape sigur impotriva lor.
- "Marea Adunare Nationala" de la Odorhei va arunca o lumina necrutatoare si asupra adevaratelor intentii ale Udmr...
- Udmr va primi o lovitura puternica de imagine, iar proiectul legii statutului minoritatilor va ramane fara pantaloni, cum se spune. De fapt, se va vedea ca acest proiect nu e un simplu proiect de lege, este proiectul unei noi constitutii. O constitutie pentru maghiari - constitutia personala a lui Marko Bela, Verestoy Atila si Gyorgy Frunda. Aceasta constitutie cuprinde toate elementele de suveranitate; mai mult, toate capitolele ei disimuleaza principiile separatismului si ale segregationismului, caci Udmr este un partid autointitulat separatist. Acest lucru trebuie cunoscut si de partidele europene pe care le-a inselat pana acum cu o "europenitate" bine jucata. Adunarea de la Odorhei va avea deci si partile ei bune, aruncand o lumina necrutatoare asupra strategiei Udmr. Voi propune Parlamentului crearea unei comisii de ancheta, sa vedem care sunt retelele economice din Harghita si Covasna, care sunt interesele personale ale unor oameni care ocupa functii publice in cele doua judete, care sunt relatiile cu gruparile extremiste din Ungaria si daca guvernul ungar incurajeaza aceste actiuni. Va trebui sa restabilim suveranitatea statului roman asupra centrului tarii.
Adrian Cioroianu:
"Refuz sa cred ca intre primele cinci dorinte ale minoritatii maghiare din Romania se afla autonomia teritoriala!"
- Intors pentru cateva zile de la Bruxelles, unde va petreceti mare parte din timp ca observator in Parlamentul European, cum comentati decizia Ucm si Cns de a declara autonomia tinutului secuiesc?
- Este o idee nefericita. Ma bucur ca presa romana nu da o atentie prea mare evenimentului anuntat pentru 15 martie, deoarece este genul de eveniment care poate trezi reactii dramatice in Ardeal, unde majoritatea romaneasca il poate vedea drept o provocare. Stau si ma intreb daca nu cumva asta si este, o provocare. Caracterul unei astfel de adunari nu este prin nimic european, desi liderilor respectivi le place sa se revendice din traditia europeana a zonelor autonome. Scenele ce sunt anuntate, cu lozinci si discursuri separatiste, trimit mai curand la imaginea unei comunitati inchise, care se pregateste de confruntare cu celelalte.
- Au trimis jalbe pretutindeni, inclusiv la Consiliul de Securitate, acolo unde se discuta problemele mari si grave ale lumii. Este autonomia secuiasca o astfel de problema?
- Acest gest mi se pare cel putin deplasat, ca sa nu spun mai mult; este un gest care nu are nimic din spiritul european al acestei ore.
- Una dintre lozincile adunarii cheama la "dezrobirea" secuilor. Stiam ca ultima dezrobire din Romania, dezrobirea tiganilor, a avut loc in secolul al Xix-lea, pe timpul lui Kogalniceanu...
- Este genul de retorica pe care ai astepta-o din partea unei minoritati realmente oprimate. Sunt, poate, minoritati in Romania care ar avea oarecum dreptul sa poarte astfel de pancarte, cum sunt rromii, dar maghiarii in nici un caz. Oare ignoram ca cel mai important partid al minoritatii maghiare este parte in coalitia de guvernare? Acest lucru il spun mereu deputatilor europeni cand ma intreaba ingrijorati (in fapt dezinformati) de soarta maghiarilor. Este limpede ca o minoritate care se afla in cele mai inalte structuri ale statului nu poate vorbi de robie, totusi. E cazul sa nu sarim calul chiar in acest fel ridicol, sa nu aruncam in derizoriu lucruri atat de serioase. As lua-o ca pe o gluma, o gluma foarte nereusita.
- Se vorbeste de implicarea Ungariei in organizarea adunarii din Odorhei si, in general, in mentinerea unei stari de tensiune in Ardeal. Acceptati un astfel de scenariu?
- N-as merge chiar atat de departe cu supozitia, in schimb, imi pot imagina ca, atat in Ungaria, cat si in emigratia maghiara de peste ocean, exista oameni si institutii interesate in pastrarea unei stari de incertitudine si de dezechilibru in Transilvania. Cunoastem cu totii discursul oficial al guvernului ungar, care este unul de bun simt, modern, european. Nu avem nici un motiv sa credem contrariul a ceea ce declara in imprejurarile oficiale. Dupa cum nu credem ca activitatea Ucm si Cns figureaza printre prioritatile populatiei maghiare din Romania. Ca si romanii, maghiarii sunt interesati in primul rand de un trai mai bun, de integrarea tarii in Ue, de mersul bun al justitiei, in corectitudinea la nivel social etc.
- In acest context, ce sorti de izbanda ar mai putea avea demersul Udmr de a instaura o asa-zisa autonomie culturala?
- Dar autonomia culturala a minoritatii maghiare este o stare de fapt! E vorba de teatre, scoli, presa, cultura in limba maghiara. Toate exista deja. Dupa mine, asta e o frumoasa parte a Romaniei, multiculturalismul practicat la noi fiind un exemplu pentru intreaga Europa. Personal, am o foarte buna impresie despre arta si cultura compatriotilor nostri maghiari, iar Romania este cu atat mai interesanta in ochii lumii, cu cat a reusit sa creeze un cadru juridic modern pentru afirmarea identitatii fiecarei minoritati nationale. Or, a introduce pe piata subiectul autonomiei etnice si teritoriale, ideea nefasta a unei societati inchise, nu conduce decat la crispare generala, la situatii contraproductive pentru toata lumea. Refuz sa cred ca intre primele cinci dorinte ale minoritatii maghiare din Romania se afla autonomia teritoriala! Ideea de trai in comun al romanilor si maghiarilor este probabil una dintre putinele idei bune ramase de la regimul comunist si e pacat ca a fost minimalizata de unii si de altii, din interese politice. In acest sens, separarea scolilor din Ardeal este apartheid in sensul clasic al cuvantului; imi aminteste de politica din Africa de Sud din anii 80.
- Cum apreciati, ca istoric, o alta lozinca a adunarii de pe 15 martie: "Ue... pamant secuiesc, euroregiune autonoma!"?
- Suna ca dracu, vorba unui celebru personaj din decembrie 1989. Ideea euroregiunii secuiesti autonome imi aminteste de trecutul stalinist al Regiunii Mures Autonome Maghiare, si punct.