Declaratia Academiei Romane privind proiectul de la Rosia Montana

Redactia
In ultimul timp, canalele Tv si ziarele sunt invadate de reclame care afirma ca "un oarecare Gabriel" are solutii pentru rezolvarea poluarii de la Rosia Montana.

Fata de aceasta ofensiva mediatica, deosebit de periculoasa pentru inducerea in eroare a opiniei publice, Academia Romana doreste sa semnaleze din nou consecintele riscante pentru Statul Roman, si sa previna o eroare care ar afecta comunitatea locala, mediul inconjurator si vestigiile arheologice. O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si, prin urmare, nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate de dezvoltarea unei exploatari in aer liber.
Academia reaminteste ca:
1. Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 de ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava dupa incheierea lucrarilor. Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii, estimat la mai putin de 300, nu rezolva nevoile locale si este mai mic chiar decat numarul locurilor de munca implicate in exploatarea actuala (circa 750).
2. Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 de ani, prin stramutarea populatiei, demolarea unor monumente istorice si biserici, precum si mutarea unor cimitire, sunt inacceptabile si amintesc de o perioada pe care am considerat-o incheiata.
3. Beneficiile economice ale Statului Roman (estimate la circa 40-50 milioane dolari anual), rezultate din redeventele de 2% asupra exploatarii si diverse impozite, sunt nesemnificative in raport cu consecintele proiectului.
4. Anticipata stramutare si reamplasare fortata a populatiei care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman in situatii juridice dificile in fata organismelor internationale (europene), cu consecinte greu de evaluat in prezent.
5. Exploatarea la suprafata, in patru cariere deschise, si crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor in spatele unui baraj de 180 metri inaltime, inchizand valea Corna, ar produce o mutilare grava a peisajului.
6. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezinta garantii in situatii extreme, dupa cum demonstreaza experienta mai multor tari in care s-au produs accidente grave in diverse exploatari miniere. Prezenta unui asemenea bazin de acumulare si a barajului, in vecinatatea imediata a orasului Abrud, reprezinta un mare risc si nu exista nici o garantie ca un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai servi la nimic.
7. Exploatarea preconizata pericliteaza grav zona arheologica Alburnus Maior, unica in lume si de mare valoare istorica si culturala. Distrugerea - chiar numai partiala - a vechilor galerii romane este total inacceptabila intr-o tara care isi respecta trecutul istoric si originile.
8. Folosirea cianurii de sodiu in procesul tehnologic si depozitarea in bazin deschis a rezidiilor, continand resturi de cianura, produsi de "neutralizare" (de asemenea potential toxici) si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de ingrijorare.
9. Nu exista garantia ca la terminarea lucrarilor si inchiderea exploatarii, firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului. Experienta altor tari (de exemplu Sua) arata ca asemenea costuri sunt uriase si nu sunt acoperite de garantiile financiare depuse de firmele in cauza.
10. Proiectul incalca o serie de conventii si alte elemente ale legislatiei europene, semnalate de noi anterior. In situatii similare, alte tari au procedat cu mai multa prudenta si au evitat sa accepte riscurile implicate in proiecte de aceasta natura.
11. Exista serioase suspiciuni ca, in cadrul operatiunilor pregatitoare efectuate pana in prezent, s-au produs incalcari ale legilor tarii. Acordarea de descarcari arheologice pentru suprafete mai mari decat cele cercetate efectiv, declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca "zona industriala", impiedicand astfel alte activitati economice potentiale (turism rural si cultural, fabrici de lapte si mobila etc.) reprezinta incalcari ale legislatiei, care trebuie cercetate.
Academia Romana cere din nou autoritatilor Statului Roman (administratiei prezidentiale, parlamentului, guvernului, justitiei) sa analizeze cu multa atentie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenand specialisti dezinteresati si onesti din tara si strainatate, inclusiv din organismele europene, inainte de a da cale libera acestui proiect atat de controversat si - dupa parerea noastra - extrem de periculos. Academia Romana incearca astfel sa previna un dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinte inacceptabile.
Academia Romana