Medicii spun ca este firesc ca virusul sa incerce sa se transforme asa cum numai virusurile stiu, pentru a-si extinde teritoriul. Cert este ca se transmite usor si are asupra pasarilor efecte mortale. Pana acum, la nivel mondial, au fost depistate cazuri de gripa aviara transmisa si la om. Peste 80 de oameni au murit din 2003 de aceasta boala.
In localitati din estul tarii, pe traseele pasarilor migratoare, boala s-a extins ca fulgerul si doar interventiile in forta, cu medici si jandarmi, au readus situatia sub control. Numarul pasarilor sacrificate este nesemnificativ fata de numarul total de pasari din curtile oamenilor si ferme avicole. In Romania, spre deosebire de Turcia, situatia pare sub control, nu s-au inregistrat, din fericire, cazuri de imbolnaviri umane. Febra aviarei se simte insa in contabilitatea crescatorilor de pasari. Preturile au inghetat sau sunt in scadere fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pentru multi, puiul cu mujdei echivaleaza cu a manca specialitati japoneze din pesti otravitori. Pentru a-i proteja pe producatori, guvernul a decis sa majoreze taxele de import, deci sa mareasca pretul carnii de pui aduse din tarile neatinse de gripa aviara.
Dincolo de implicatii dramatice, prin mod de transmitere, gripa aviara este o metafora care ar trebui sa dea de gandit. Ce proba mai eficienta a vulnerabilitatii umane s-ar putea nascoci decat aceste boli invizibile pentru care granitele si legile impotriva migratiei sunt inutile? Cernobalul n-a avut granite, tsunami-ul a lovit orbeste tari de la Oceanul Indian. Ce sa mai vorbim despre intoleranta si fanatism de orice culoare ar fi sangele victimelor, transmise prin cerneala tipografica sau pixelii calculatoarelor? Curentii de aer, acvatici, informatici sau mentali nu tin cont de geografia politica. Sunt primii care dau de stire ca oricate granite de netrecut nascocesc oamenii, un dezastru ecologic sau o explozie virala nu mai este doar o problema de politica interna. Politica internationala a creat iluzia optica daunatoare ca ar trebui sa nu ne pese de ce se intampla in alt spatiu cultural, etnic sau statal. Dialectica lucrurilor omenesti demonstreaza contrariul. Cei care lupta impotriva efectelor mondializarii ar trebui sa aiba un moment de ezitare la gandul ca lumea a devenit, cu adevarat, un sat global in care o boala din cartierul chinezesc poate influenta economia europeana. Si invers. E valabil nu doar pentru epidemiile virale, ci si pentru cele psihotice sau nevrotice. Natura ne arata, odata in plus, ca distinctiile culturale, etnice sau spirituale sunt inutile. Sunt fenomene care, pur si simplu, nu vor sa tina cont, cum nici pasarile migratoare nu o fac, de interdictii, embargouri, dictaturi sau democratii. Acestea fac parte dintre problemele globale pe care ar trebui ca omul, in al 12-lea ceas, sa incerce sa le rezolve. Nu poate deturna zborul pasarilor migratoare, insa ar putea controla si steriliza radacinile asiatice ale epidemiei. Ar putea investi mai mult in cercetare, pentru a descoperi vaccinul care sa ne imunizeze in fata acestor virusuri. Ar putea controla mai bine modul, tehnologiile si scopurile in care este gestionata energia nucleara. Ar putea generaliza si fundamenta solidaritatea umana prin educatie si cultura. Insa bunele sentimente dispar in fata ardorii pasiunilor omenesti. Controlul bolilor si catastrofelor transnationale ar presupune vindecarea, mai intai, a fundamentalismelor, rasismului, frustrarilor nationale, boli de profunzime fata de care gripa aviara, Sars ori sindromul imunodeficitar (Sida) par niste boli de piele ale copilariei.
Din pacate, prostia omeneasca, judecand dupa politicienii nostri, pare incurabila si eterna!