Ofensiva coruptilor

Toma Roman
Joi, 9 februarie 2006, Senatul Romaniei a respins, in urma unui vot in plen, ordonanta Dna. 46 de senatori, alcatuind o adevarata "lista a rusinii", au pus umarul la blocarea principalului instrument de combatere a coruptiei la nivel inalt, recent constituitul Departament National Anticoruptie.

Dna a inlocuit putin eficientul Pna, prinzand foarte repede in "plasele" Justitiei si asa-numitii "pesti mari". Intre "capturi" se detaseaza fostul premier si presedinte al Psd, Adrian Nastase, cu "acumulari" - prin "matusi" si alte rubedenii - ce sunt strigatoare la cer, in raport cu castigurile saracilor pe care a pretins ca-i reprezinta. Cei 46 nu sunt insa in totalitate membri ai "partidului miliardarilor", cum poate fi caracterizat Psd-ul, sau ai Prm-ului, ce - in momente de cumpana - arata intotdeauna ca nu-si uita originile. Impotriva ordonantei Dna au votat (ori au evitat sa voteze) si reprezentanti ai coalitiei guvernamentale, alcatuita din Alianta Da, Pc si Udmr. Ba chiar, dupa un senator Psd-ist, Ion Vasile, unii dintre ei au sfatuit opozitia sa respinga ordonanta pe argumentul neconstitutionalitatii, parlamentarii neputand fi cercetati sau judecati ca oamenii de rand. Votul Senatului a limitat, practic, actiunea impotriva coruptiei la "pestisori", riscand sa puna in discutie chiar aderarea Romaniei la Ue.
Cum se explica aceasta solidarizare a senatorilor impotriva ordonantei ce le anuleaza imunitatea in fata legii? Motivatiile conjuncturale (sedinta de guvern, deplasari in strainatate, activitati in comisii) au fost - pentru reprezentantii puterii - de tot hazul si nu pot fi luate in considerare. Cauza reala poate fi depistata in calitatea morala a clasei politice romanesti, calitate ce face ca diferentele intre parlamentarii puterii si ai opozitiei sa fie iluzorii. Clasa politica romaneasca s-a transformat intr-o casta oligarhica ce-si apara din toate puterile privilegiile. Inclusiv privilegiul de a fura in impunitate. Certurile din interiorul ei devin, din aceasta perspectiva, o simpla chestiune de "acces la ciolan", fiecare grupare trebuind sa fie - pana la urma - multumita. Pentru multime ("prostimea") aceste grupari se opun prin programe, doctrine, proiecte in batalii electorale, dezbateri, talk-show-uri. Cand cineva se apropie de privilegiile pe care si le-au votat, devin insa, imediat, solidare. Cum s-a intamplat si luni, 13 februarie, cand Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a respins (si din cauza absentei, "motivate", a unor reprezentanti ai puterii) cererea de perchezitie a imobilelor detinute de Adrian Nastase. "Alesii" se tem ca, odata "lovit" vreunul dintre ei, lucrurile ar putea sa continue.
Respingerea ordonantei Dna a dezamagit si descurajat pe sprijinitorii Romaniei din Ue si Nato. In zadar a incercat d-l Geoana sa-l convinga pe ambasadorul Sua ca votul Senatului a fost o expresie a functionarii democratiei romanesti, care, in acest fel, pune stavila dorintei presedintelui Basescu de a concentra puterea la Cotroceni. "Ingrijorarea" ambasadei Sua fata de blocarea campaniei anticoruptie a fost interpretata de jurnalisti apropiati Psd-ului drept un "amestec in treburile interne" ale tarii. Ea este insa legitima, pentru ca Romania a vrut sa se alature aliantei nord-atlantice, dominate de Sua, si vrea de bunavoie sa se alature Ue. Si Sua, si Ue, vor parteneri onesti, corecti in actiunea lor. Or, cine este tentat de beneficiile coruptiei va merge chiar si la tradare pentru a le putea obtine. Demersul "prostanacului" a aratat, inca o data, ca Psd-ul este un partid nereformabil, declaratiile lui privind curatirea morala prin eliminarea "baronilor" coruptiei si promovarea unei generatii cu adevarat social-democrate, cinstite si corecte, fiind pur formale.
Psd-ul a initiat o insistenta campanie mediatica, privita cu discreta satisfactie de unii reprezentanti ai coalitiei la putere, prin care cauta sa-i compromita pe putinii politicieni dispusi realmente sa mearga pana la capat in eradicarea cangrenei coruptiei din Romania. Dupa clientii sai din presa, presedintele Basescu si ministrul Monica Macovei nu s-ar deosebi cu nimic in actiunile lor de A. Nastase, d-l Popescu, M. Mitrea sau subordonatii lor, celebrii Miki Spaga, V. Hrebenciuc, O. Cozmanca etc. Ei insinueaza ca, daca este asa, razboiul declarat coruptiei cade in derizoriu, fiind o simpla diversiune propagandistica. Se stie ca Traian Basescu a anuntat ca telul lui este demolarea "sistemului ticalosit", impus de mostenitorii Psd-isti ai Pcr-ului, iar Monica Macovei a declarat ca va merge pana la capat in depolitizarea institutiilor juridice. Sustinand ca sunt la fel de corupti ca initiatorii "sistemului" (si imitatorii lor din structurile puterii), difuzorii "subtili" ai propagandei Psd-iste urmaresc sa descurajeze societatea civila, ce-i sprijina din dorinta transformarii radicale a tarii. Cei doi (si alti cativa politicieni responsabili) au inteles ca trebuie, in sfarsit, ca Romania sa inceteze a mai fi "oaia neagra" a Occidentului democratic.
Ong-uri reprezentand societatea civila au subliniat criza in care este aruncata tara prin voturile de complicitate care blocheaza functionarea Dna. Legea votata de Senat nu trebuie promulgata, ci reexaminata de Parlament sau respinsa prin asumarea raspunderii guvernamentale in privinta ordonantei vizand constituirea acestui Departament. Romania nu-si poate permite sa rateze integrarea europeana iertandu-i pe marii corupti, interesati - oricare ar fi situatia - doar de pastrarea privilegiilor castigate. Dar mentinerea Dna este numai o etapa in transformarea radicala a tarii. Prinderea "pestilor mari" ar trebui urmata de reinnoirea clasei politice, de "cernerea" dura a componentilor ei. Votul "pe liste" s-a dovedit ineficient in promovarea unei minime morale politice. Un vot mixt, majoritar si uninominal, ar responsabiliza aspirantii la statutul de politician si ar evita transformarea partidelor in "grupuri de interes". Fara adoptarea lui, au aratat reprezentantii societatii civile, "sistemul ticalosit" ar fi mereu capabil de autoregenerare.