"Prin "retrocedarile" unor cladiri publice din Transilvania,
romanii sunt scosi din centrele oraselor, intocmai ca pe vremea iobagiei"
Parca luandu-se de mana cu ierarhii Bisericii Ortodoxe, carora li s-a nazarit sa dea o grea lovitura unitatii spirituale a Ardealului, guvernantii au decis sa legifereze, si ei, aberatia improprietaririi bisericilor si organizatiilor maghiare din Transilvania, cu bunuri care nu le-au apartinut niciodata. Mascata sub denumirea de retrocedare, operatiunea a demarat sub guvernarea Nastase, fiind desavarsita de guvernul actual. Cu o sfidatoare nonsalanta bonjurista, ignorand invataturile istoriei si refuzand consilierea unor cunoscatori ai realitatilor de peste Carpati, guvernul Tariceanu joaca iarasi ceardasul pe furate cu Udmr-ul. Consecintele ignorantei guvernamentale sunt scoase in evidenta, in exclusivitate pentru "Formula As", de unul dintre cei mai buni cunoscatori ai trecutului Ardealului, istoricul Vasile Lechintan, referent la Arhivele Nationale din Cluj-Napoca. Autor si coautor a peste 20 de volume de istorie, intre care monumentalele "Institutii si Edificii istorice din Transilvania", "Romanii din Harghita si Covasna" si "Oficiali de stat romani din Transilvania, 1368-1918", Lechintan este cunoscator al paleografiei latine si maghiare (din secolele Xvi-Xviii), fiind si un reputat medievist.
"Sunt clujean si observ in fiecare dimineata cum copiii de etnie maghiara se indreapta spre centru, la scoli, iar copiii de etnie romana, spre periferii"
- Guvernul, in plin avant stahanovist, retrocedeaza centrele istorice ale oraselor din Ardeal. Va rog sa ne introduceti in aceasta dramatica operatiune antinationala, domnule Vasile Lechintan.
- Este vorba de un fenomen uluitor, la care nu s-a asteptat nici un roman ardelean. Prin aceste asa-zise retrocedari, se revine, practic, la vechile Constitutii medievale (colectii de legi ale Dietei Transilvaniei), prin care romanii sunt scosi din centrele oraselor, intocmai ca pe vremea iobagiei. Vechile cladiri publice ale Transilvaniei istorice, dedicate invatamantului, institutiilor bisericesti, etc., la ridicarea, sustinerea si dezvoltarea carora au contribuit decisiv si romanii transilvaneni, sunt purificate de romani! Sunt clujean si observ in fiecare dimineata cum copiii de etnie maghiara se indreapta spre centru, la scoli, si copiii de etnie romana, spre periferii. De pilda, cladirea fostului Liceu al Piaristilor de pe strada Mihail Kogalniceanu (unde au invatat sau au profesat marile personalitati ale trecutului nostru national: Inochentie Micu Klein, Gheorghe Sincai, Petru Maior si altii) a fost deja golita de romani. Cladirea zisa "Bastilia", a fostului Colegiu Reformat, tot de pe strada Mihail Kogalniceanu (colegiu sustinut material secole de-a randul de sate romanesti de iobagi!), si cladirea fostului Colegiu Unitarian (ridicata, de asemenea, din importante fonduri publice) au fost date unor institutii de cult maghiare, desi nu le-au detinut niciodata in proprietate.
"Prin definitie, o fundatie nu poate fi proprietatea cuiva"
- Institutiile maghiare si Biserica Romano-Catolica sustin ca sunt proprietarele acestor cladiri. Nu e adevarat?
- Nimic mai fals. Nu trebuie sa cerceteze nimeni arhivele pentru a vedea din ce fonduri a fost ridicat, de exemplu, fostul Liceu al Piaristilor din Cluj. Scrie clar, incrustat in piatra, pe frontispiciu, ca a fost ridicat din Fondul de Studii - o fundatie publica alimentata de la bugetul de stat, al carui gros il plateau romanii. Era pe vremea imparatesei Maria Tereza, care a instituit trei mari fonduri publice (similare unor fundatii de azi) administrate de stat, in vederea sustinerii bisericilor, scolilor si studentilor: Fondul de Religie, Fondul de Studii si Fondul de Burse. Dupa instaurarea dualismului austro-ungar (1867), uriasele averi au fost deturnate, treptat, de Statusul romano-catolic (maghiar), exclusiv spre religia romano-catolica, slujind astfel interesele pur maghiare. Statusul era o organizatie formata din clerici si civili catolici maghiari, care se considerau urmasii unei caste privilegiate din Evul Mediu.
- Dar institutiile si bisericile maghiare vin totusi cu documente...
- Documentele lor sunt cel mai mare fals in acte publice din a doua jumatate a secolului al Xix-lea! In anul 1866, Statusul romano-catolic ardelean a solicitat imparatului de la Viena sa i se dea in administrare aceste fonduri (asadar, nu in proprietate). Imparatul aproba cererea, transferandu-le din administrarea statului austriac, in administrarea Statusului, si astfel se deschide calea deturnarii respectivelor averi in scopuri pur maghiare. Maghiarii au luat totul, romanii, nimic. Spre sfarsitul sec. al Xix-lea, se produce falsul de care vorbeam: maghiarii "corecteaza" cartea funciara, si la fondurile tereziene ardelene introduc o acolada (Onisifor Ghibu a publicat o copie a acestui fals, in perioada interbelica), scriind, la fiecare fond, "al Statusului romano-catolic ardelean". Fals urias, pentru ca, prin definitie, o fundatie nu poate fi proprietatea cuiva, nici macar a celui care a constituit-o, avand personalitate juridica proprie. Poate fi doar administrata de cineva.
"Oricare roman care trece pe langa institutiile purificate etnic resimte lezarea demnitatii sale istorice"
- Cu patrimoniul urban la indemana, cu o lege a minoritatilor prin care spera sa obtina "autonomia", Udmr este gata sa edifice un stat in stat, lasandu-i pe romani cu buza umflata.
- Improprietaririle acestea, numite retrocedari, nu constituie o simpla deposedare materiala a romanilor de o cladire sau alta, fie ele si din centrele oraselor, ci constituie o lovitura adusa in spirit romanilor, o lezare a intereselor noastre morale si spirituale. Noi avem in aceste cladiri o mare investitie morala si sufleteasca, pentru ca aici au invatat si au profesat marile personalitati ardelene. De aceste cladiri sunt legate eforturile prin veacuri ale stramosilor nostri iobagi. Spre exemplu, Colegiul reformat unguresc din Aiud avea in stapanire feudala 5 sate romanesti care contribuiau la sustinerea financiara a acestuia. Colegiul reformat (unguresc) din Cluj dijmuia satele Gadalin, Aruncuta, Micesti si altele. Stramosii mei din Silivasu de Campie, alaturi de alti iobagi romani din Campia Transilvaniei, duceau dijma produselor lor Colegiului Reformat din Targu Mures, actualul liceu Bolyai Farkas. De aceea am resimtit mai acut, in urma cu doi ani, durerea tinerilor romani de la acest liceu, care au protestat cand au fost dati afara. Oricare roman care trece pe langa institutiile purificate etnic resimte lezarea demnitatii sale istorice. Si lista exemplelor este abia la inceput.
- Retrocedarile, o rusine a guvernului Tariceanu, au loc in toate orasele ardelene, dar la Cluj sunt mai avansate. Cum reactioneaza localnicii fata de alungarea romanilor din cladirile construite cu jertfa lor?
- La Cluj sunt 170 de cladiri revendicate in centrul istoric. Daca in perioada interbelica, mari profesori de drept si istorici ai Universitatii clujene s-au implicat in problemele ardente ale societatii, de data aceasta, ei tac. Mai mult chiar, d-l Andrei Marga, fostul rector, este semnatarul unei decizii politice de "restituire" a cladirii "Bastilia" din Cluj (luand-o de la Liceul "Gheorghe Sincai") catre Biserica reformata maghiara. Or, niciodata in istorie, aceasta cladire n-a fost a Bisericii reformate! Alta monstruozitate juridica este produsa de catre Judecatoria Cluj-Napoca, atunci cand atribuie cladirea de pe strada Iuliu Maniu nr. 5, fosta in administrarea Statusului romano-catolic ardelean, Bisericii Romano-Catolice din Cluj, care se trezeste astfel cu un plocon facut de forul de judecata sus-amintit. Biserica nu a detinut niciodata in proprietate cladirea respectiva. Arhivele sunt pline de documente care demonstreaza ca romanii sunt parte efectiva la toate aceste constructii cedate acum. De exemplu, in 1666, preotii romani erau impusi la o contributie extraordinara de 500 de taleri, la fel si preotii sasi, dar nu erau impusi preotii si nobilii unguri. In 1689, Dieta Transilvaniei stabilea darea preotilor romani la 13.250 florini, 200 de cable de grau, 500 de ovaz, 300 maji de carne, 20 buti de vin, 200 care de fan, iar vladica era dator cu 25 de florini anual, 32 piei de jder si 4 piei de ras. In acest timp, episcopul reformat (maghiar) primea de la stat 300 de florini in bani, 300 vedre de vin ales, 70 de galete de ovaz, 60 de grau, 8 de mei, 6 de mazare, 3 de linte, 12 coti de postav bun, granat, 4 porci ingrasati, 16 miei, 20 de care de lemne, 18 care de fan, o vadra de miere, o vadra de unt si patrimea dijmei graului si vinului de pe teritoriul domeniului fiscal Alba-Iulia (date din anul 1634). Tot din aceste fonduri publice erau sustinute colegiile reformate din Targu-Mures, Cluj, Odorheiu Secuiesc, Sighetu Marmatiei, Aiud etc. si scolile inferioare reformate din Blaj, Fagaras, Gurghiu etc. (cu aproximativ 250 de florini anual).
- Putem, totusi, nega dreptul maghiarilor la unele dintre aceste cladiri si fonduri?
- Nimeni nu neaga dreptul maghiarilor, precum si cel al germanilor, armenilor si al altor etnii din Transilvania, la aceste mosteniri istorice comune. Dar purificarea lor etnica de romani nu se justifica, sub pretextul conservarii nationalitatii. In sec. al Xviii-lea si pana la 1848, in aceste institutii invatau, in aceeasi clasa, fii de magnati maghiari cu fii de iobagi sau de mici nobili romani, precum si germani/sasi, armeni etc. Nimeni nu si-a pierdut etnia, Avram Iancu a ramas tot roman, baronul Josika Miklos, romancierul, a ramas tot ungur.
"Nici un roman n-avea voie sa calareasca, sa poarte arma, sa incalte cizme sau ghete sau sa imbrace haine de postav"
- Publicul de azi stie prea putin despre trecutul romanilor ardeleni. De ce, spre exemplu, nu au construit si romanii palate in orasele Transilvaniei, mai cu seama ca erau populatia majoritara?
- Nu vom face acum o lectie de istorie, dar trebuie sa amintim ca religia si natiunea romanilor erau tolerate dupa bunul plac al stapanilor de mosii, iar accesul la meserii si la cultura nu le era permis. Sute de ani la rand, romanii au fost lasati in orase doar la munca sau pentru a-si vinde produsele agricole. Nu numai stabilirea in orase le-a fost interzisa, dar nu aveau voie sa-si construiasca bisericile si casele din caramida sau piatra. Colectia de interdictii aplicate romanilor este halucinanta. Spre exemplu, nici un roman n-avea voie sa calareasca. Puteai sa ai cai, dar nu-i puteai calari. Nici un roman n-avea voie sa poarte arma, deoarece era un potential pericol pentru groful zonei. Nici unui roman nu-i era ingaduit sa imbrace haine de postav sau sa incalte cizme si ghete. Ceea ce ma doare cel mai mult, raportat la dimensiunea istoriei Transilvaniei, este faptul ca multe posibile genii artistice si stiintifice ale noastre s-au stins din cauza opresiunii etnice si sociale. Dar cel mai mare prejudiciu adus romanilor de starile nobiliare catolice, reformate si unitariene rezulta din faptul ca natiunea romana, majoritara in tara, nu a fost acceptata in Dieta ca natiune politica.
"Sa nu se mai "retrocedeze" nici un imobil construit din fonduri publice, catre organizatii si institutii de cult sau civile ale unei singure etnii"
- Ce s-ar mai putea face acum, dupa ce improprietaririle au devenit efective?
- In primul rand sa nu se mai "retrocedeze" nici un imobil construit din fonduri publice, catre organizatii si institutii de cult sau civile ale unei singure etnii. Solutia pentru viitor este convietuirea in buna intelegere si armonie cu marea masa a maghiarilor, dar nu putem accepta, prin manipulari politice, sechestrarea de catre anumite organizatii etnice sau biserici a unor bunuri istorice comune, cu valoare de simbol, din centrele oraselor transilvane, asa cum s-a intamplat in istoria de secole a Transilvaniei. Retrocedarile de azi, exclusiv catre maghiari, nu au nici un drept moral si juridic. Romanii nu au totusi creierele spalate si sufletele golite de orice simtamant fata de stramosii lor. Tabloul vechilor Constitutii ale Evului Mediu prinde din nou contur, asa ca unii oameni au inceput seria proceselor si sunt hotarati sa mearga pana la Strasbourg, atat organizatii si persoane fizice romane, cat si maghiare (din unele cladiri retrocedate au fost dati afara si maghiari). In Cluj si Alba-Iulia (probabil si in alte orase) se afla deja mai multe procese pe rol.
D-lui Lechintan ii puteti scrie la e-mail: lechintan_vasile@yahoo.com