O intrebare, un raspuns: Horatiu Malaele

Alice Manoiu
"Intre Doua Venetii"

- Teatru-cinema, televiziune, adaptari dramatice, expozitii, ati avut ca de obicei o activitate febrila si anul trecut. In ce stare de spirit ati intrat odata cu noul an?
- Optima, pentru ca am reusit sa duc la capat cam tot ce mi-am propus, inclusiv vacanta de iarna petrecuta cu familia la Amsterdam, "Venetia nordului", cum i se spune. Dupa sanatoasa cura de aer artistic inspirat acolo, ma apuc rapid de noile mele proiecte. Nu sunt proiecte pe termen lung, ci apropiate, de realizat pana la vara. Le incep cu emotie, pentru ca in conditiile in care artistii nostri traiesc de azi pe maine, obligati sa accepte ce si cand li se ofera ceva, ar fi riscant sa-ti faci planuri indepartate. Mai ales cand esti ca mine, un "pretutindenar", ce colaboreaza la mai multe teatre din Capitala. Singurul loc in care depind numai de mine e camera de lucru in care pictez sau adaptez un text literar de valoare. Text pe care tin mult sa-l aduc in scena, ca sa-l "reciteasca" in spatiu cat mai multi spectatori. Asa mi s-a intamplat cu adaptarile - pana acum de succes - dupa proza lui Cehov. Si ma refer la premierele de anul trecut: cea de la "Comedia" intitulata Poiana boilor, si Mascariciul la Teatrul "Bulandra". Tot la Teatrul de Comedie am avut ocazia sa colaborez cu actrita Tamara Buciuceanu-Botez, valoroasa deopotriva in comedie ca si in drama, cum se dovedeste din nou si in spectacolul Nepotul. Autorul recitalului e Adrian Lustig, care inainteaza rapid si cu succes in dramaturgia noastra.
O intalnire care imi da mari emotii e cea cu Gogol si capodopera lui, Revizorul. Viziunea mea regizorala vine dupa spectacole de referinta in teatrele lumii, y compris Romania. Dar m-am asigurat si aici de colaborarea unor profesionisti ca George Mihaita (pe post de primar) si Stefan Banica Junior, in rolul falsului revizor. Cu Banica lucrez pentru prima data, dar sunt sigur ca vom da o mare "lovitura". Mai am o intalnire cu un scriitor la care tin mult. In piesa lui am debutat la Teatrul "Nottara", alaturi de Dana Dogaru. E vorba de Dumitru Radu Popescu si ai sai Ingeri tristi. Parca a fost ieri... Binomul de azi e compus din doi tineri de talent, Vlad Zamfirescu si Monica Davidescu. Ingerii... lui D.R.P. - bineinteles cu acceptul autorului - vor fi adusi mai in actualitate si vor vedea luminile rampei la "Teatrum Mundi". Ce sa mai adaug? Ca astept cu infrigurare premiera filmului lui Serban Marinescu, foarte interesanta pelicula politica, inedita in peisajul cinematografic national. Eu joc un prim-ministru cunoscut (dar ce prim-ministru din realitate nu-si joaca propriul rol!), dar cum se specifica in generice, "orice asemanare cu oameni si fapte din realitate este absolut intamplatoare". Povestea se petrece pe fundalul reconstituirii unei crime. Indata ce voi reusi sa-mi vad Ingerii... in zbor la "Mundi" si Revizorul in inspectie la Teatrul de Comedie, ma apuc imediat sa-mi pregatesc expozitia cu termen fix: 18 mai la Venetia. Un inceput de vara la Venetia - cea din laguna, nu cea a nordului - poate insemna si un inceput de vacanta, nu?