De mai multa vreme, pe mai toate canalele Tv si in majoritatea ziarelor, o reclama plina de ridicol ii intriga pe romani. Este reclama companiei "Rosia Montana Gold Corporation" (Rmgc), prin care firma mama din Canada, "Gabriel Resources" ("Gabi", cum ii spun rosienii), pretinde ca are "solutia" inlaturarii poluarii istorice si a saraciei din Rosia Montana. Dandu-si seama de falsitatea mesajului ascuns in dosul expresiei "Gabriel are solutia", revistele "Academia Catavencu" si "National Geographic" au rupt "pactul cu diavolul", anuland contractul de publicitate cu Rmgc. Spre dezonoarea sa, Consiliul National al Audiovizualului (Cna), dupa ce daduse semne curajoase de interzicere a publicitatii de acest tip, a revenit asupra deciziei, afirmand ca respectiva reclama poate merge mai departe. Romanii au inteles, desigur, ca "solutia" miraculoasa despre care face vorbire "Gabi" nu poate fi alta decat... cianura! Solutia lui Gabi este un imens iaz de 400 ha cu cianuri!
2. Ministerul Mediului incalca legea. In zadar justitia a inceput sa mearga bine in aceasta tara, daca autoritatile guvernamentale nu se supun deciziilor sale. Dupa ce, in cursul verii trecute, Tribunalul din Alba Iulia a suspendat prin sentinta definitiva certificatul de urbanism al comunei Rosia Montana (certificat pe baza caruia compania Rmgc incepuse elaborarea studiului de impact asupra mediului), Ministerul Mediului (Mmga) ar fi trebuit sa ordone imediat, prin ordin ministerial, inghetarea procedurilor de obtinere a acordului de mediu, pana la clarificarea "situatiei de fond" si elaborarea unui nou certificat de urbanism. Lucru pe care ministrul Sulfina Barbu nu l-a facut in mod public (la Tv, in ziare si pe Internet), incalcand legea care cere expres acest tip de transparenta. Pe deasupra, acelasi minister a ignorat si sentinta definitiva si irevocabila a Curtii de Apel din Alba Iulia, prin care certificatul de descarcare arheologica a masivului Carnic a fost anulat. In Carnic se afla cea mai mare concentratie de aur, dar justitia obliga Compania sa-si ia gandul de la acest munte sfredelit de galerii romane unice in Europa. Asa cum demonstreaza Centrul de Resurse Juridice din Bucuresti, atat Carnicul (tinta principala a Companiei), cat si comuna Rosia Montana nu mai fac parte din proiect! Asa spune justitia. De aceea, ministerul ar trebui sa stie ca parcurgerea de catre Rmgc a oricaror proceduri legate de impactul proiectului asupra mediului este lovita de nulitate. Intr-un comunicat simptomatic pentru atitudinea ministeriala se spune ca Mmga "va tine cont" de hotararile justitiei. Expresie destul de triviala, pentru ca, in realitate, Mmga este obligat sa se supuna deciziilor judecatoresti definitive. La fel si "Gold Corporation", care continua sa le ignore, de parca ar fi un stat in stat. Compania elaboreaza in continuare, nestingherita nici de Procuratura generala, nici de Mmga, studiul de impact asupra mediului, straduindu-se sa-l termine pana in martie.
3. Da la Bucuresti, Nu la Sofia si Erevan. Spre deosebire de Ministerul roman al Mediului, ministerul omonim din Bulgaria lucreaza mai transparent si are mai mult curaj. Ministrul Dzhevdet Chakarov a afirmat zilele trecute, in Parlamentul de la Sofia, ca va trata acordul de mediu pentru proiectul companiei canadiene "Dundee Precious Metals" de la Krumovgrad (Muntii Rodopi) cu un "Nu tacut" ("a silent no"). Ministerul tine seama de puternica opozitie a comunitatii locale si a comunitatilor vecine din Grecia. La fel ca in cazul Rosia Montana, parlamentarii europeni si-au exprimat ingrijorarea fata de acest proiect minier - ceea ce a avut un ecou pozitiv la Sofia (spre deosebire de Bucuresti, unde pozitia Parlamentului European este tratata cu lejeritate !).
Ceva mai hotarati sunt insa armenii. Ministrul Mediului de la Erevan, Vartan Ayvazian, a respins fara drept de apel un proiect aurifer de 100 de milioane de dolari, promovat de o companie indiana. Proiectul ar fi asigurat 3000 de slujbe intr-o regiune bantuita de somaj, dar ministrul a inteles argumentele organizatiilor neguvernamentale, potrivit carora deschiderea carierei cu cianuri ar provoca o catastrofa ecologica, si a respins acordul de mediu. Spre rusinea politicienilor ei, Romania a ramas ultima tara din regiune in care o companie aurifera face legea (atat in Grecia, cat si in Turcia, justitia a interzis definitiv proiecte miniere similare). Timorati sub presiuni locale si straine, in cazul fericit in care nu sunt corupti, guvernantii romani par dispusi sa sacrifice mediul si avutia tarii doar pentru a intra in gratiile diverselor "axe" si sfere de interese.