Una dintre problemele de stat ramase in suspensie la sfarsitul anului trecut este Legea statutului minoritatilor nationale. Spre lauda lor, o parte dintre politicienii romani aflati la putere, in special deputatii si senatorii Partidului Democrat, au realizat, in al 12-lea ceas, ca adoptarea acestei legi, in forma propusa de Udmr, ar insemna un act de tradare a cauzei nationale, conducand la eliminarea Aliantei Da de pe esichierul politic la alegerile viitoare. In ciuda declaratiilor scandaloase ale unor bonjuristi de ocazie din guvern, potrivit carora "Legea este buna", iar integrarea Romaniei in Ue ar depinde de "adoptarea ei imediata", Alianta a hotarat sa amane discutarea acesteia pana in februarie. Atunci vor fi introduse, printre altele, amendamentele Comisiei de la Venetia, amendamente respinse de Udmr, tocmai pentru ca ar face din lege un act normativ la standarde europene, si nu emanatia unei obsesii nationalist-extremiste, cum rezulta din proiect si cum se doreste in cercurile iredentiste de la Budapesta.
Nu intamplator, primul interviu dedicat acestei probleme ne-a fost acordat de Preasfintitul Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei, omul de care se leaga renasterea ortodoxiei in cele doua judete si care cunoaste de la fata locului situatia romanilor "minoritari" in propria lor tara. Intr-un alt interviu, acordat ziarului "Adevarul de Cluj", Preasfintia sa spunea pe buna dreptate ca, in realitate, romanii sunt mai indreptatiti decat maghiarii sa aiba o lege care sa-i protejeze in fata abuzurilor si deznationalizarii. Pe de alta parte, dovedind o abilitate de mare analist socio-politic, "vladica Ioan" lanseaza cateva "sentinte" necrutatoare la adresa politicienilor romani, care nici nu stiu unde se afla pe harta cele doua judete desprinse de facto de sub autoritatea Bucurestiului.
"Separarea scolilor maghiare de cele romane a fost o decizie a orbilor"
- Venind spre dvs., am luat in masina trei tineri secui, sperand sa aflu cate ceva despre autonomia lor culturala. Din pacate, nu stiau o boaba romaneste. Erau soldati, veneau in permisie de la Barlad, dar habar n-aveau de limba d-lui Calin Popescu Tariceanu. Ce invatatura se poate trage de aici, Preasfintite?
- Ca autonomia culturala este o stare de fapt, ca separarea scolilor maghiare de cele romane a fost o decizie a orbilor, ce a condus la crearea, pe acelasi teritoriu national, a unei lumi paralele cu lumea romaneasca. Este rezultatul unei politici falimentare, care se duce in primul rand impotriva intereselor maghiarului de rand. O politica din vremuri apuse, cand mic copil fiind, am umblat din sat in sat sa gasesc o scoala romaneasca in fosta Regiune Mures Autonoma Maghiara. Aceasta autonomie, pe care o vor ei atat de mult, va duce la o separare totala a maghiarilor de romani, desi interesul tuturor este convietuirea si solidaritatea in fata greutatilor ce vor veni dupa integrarea europeana. Au infiintat deja o universitate maghiara la Miercurea Ciuc, dar nu cred ca tinerii locului au avut aceasta initiativa, ci varfurile politice care au creat astfel o forma fara fond, o entitate care s-a nascut moarta. Pur si simplu, la aceasta universitate privata, care cere tot mai multe fonduri de la stat, nu raman copiii buni, pentru simplul motiv ca fiecare maghiar isi doreste ca fiul sau sa invete intr-un centru universitar de renume. Orice tanar doreste sa pipaie varfurile stiintei si culturii de la Cluj, Timisoara sau Targu Mures. Nu se poate face cultura sapand la tarnacop, dupa cum nu se poate face cultura sub o cetina de brad. Ce vor face acesti tineri maine-poimaine, cand nu vor reusi sa faca fata exigentelor europene? Ei sunt niste sacrificati si devin, fara voia lor, fii de rangul doi ai Romaniei, caci viteza schimbarilor ii va lasa de caruta, doar pentru ca asa doreste astazi o anumita patura de politicieni.
"Pe romani nu-i intreaba nimeni nimic, n-au cui se plange, sunt ca niste deportati in Siberia"
- Va propun spre analiza un caz publicat in presa: profesori maghiari din Miercurea Ciuc il propun pentru functia de director pe un profesor roman, deosebit de bine pregatit. Toata scoala isi da acceptul, dar organizatia Udmr se opune, astfel ca director ajunge un maghiar, chiar daca este mai slab din punct de vedere profesional. Care este morala acestui caz, Preasfintite?
- Nu e greu de ghicit. Astazi se opune partidul, dar maine, cu o vigoare si mai mare, se va opune proiectatul Consiliu al autonomiei, prevazut in Legea Statutului, ca un veritabil parlament etnic. Autonomia culturala functioneaza deja, in defavoarea romanilor. Pe romani nu-i intreaba nimeni nimic, n-au cui se plange, sunt ca niste deportati in Siberia. Credeti ca daca maine se prezinta la concurs un roman si un maghiar pentru a ocupa, spre exemplu, postul de inspector general in invatamant, va castiga romanul? Oricat de pregatit ar fi, va pierde. Politicul ii bareaza calea. De altfel, daca urmariti anunturile publicitare din ziare, veti vedea ca n-ai nici o sansa, ca roman, sa-ti gasesti o slujba in cele doua judete, daca nu vorbesti limba maghiara. Mi-au fost aratate anunturi in care se spunea clar ca nici muncitor necalificat nu poti fii daca nu vorbesti ungureste.
"Statul roman are strategia zero de integrare a Harghitei si Covasnei in Romania"
- Ne aflam, totusi, sub jurisdictia unui stat recunoscut in lume ca fiind statul roman unitar, national si indivizibil. E drept, recunoscut la Bruxelles, dar nu si la Odorhei - acest Tiraspol din Carpati, in care primarul se inchipuie un mic Smirnov si nu-i da voie marelui rapsod Tudor Gheorghe sa se urce pe scena la 1 Decembrie. De ce se intampla toate acestea, Preasfintia Voastra?
- Pentru ca statul roman nu are nici o strategie pentru acest spatiu, care se afla chiar in inima tarii, dupa cum nu are strategie nici pentru romanii din Harghita si Covasna. Parca n-am fi integrati inca in Romania! Mai bine zis, statul are o strategie zero in acest sens. Judetele Harghita si Covasna sunt o Insula a Serpilor in centrul Romaniei, care nu prezinta nici un interes pentru Bucuresti. Ce-i drept, suntem numai 100.000 de romani in cele doua judete si oferim voturi cam putine. Cand am pierdut adevarata Insula a Serpilor, in jurul careia musteste petrolul, statul roman n-a facut nimic, ca n-a putut. Nimic nu face nici acum, desi poate. Cata lume stie de rezervele uriase de uraniu care se afla in nordul Harghitei? Cu toate ca ne indreptam catre noi tehnologii, mai curate, de producere a energiei, uraniul va ramane zeci de ani de acum inainte o avere importanta. Pierzand controlul asupra "Insulei Serpilor" din Carpati, statul pierde controlul si asupra acestor zacaminte, ca si asupra uriaselor rezerve de apa de aici. Sa nu uitam ca din cele doua judete izvorasc Muresul, Oltul si Trotusul, plus nenumarate izvoare de ape minerale. Romania nu importa la ora actuala apa minerala datorita acestui spatiu binecuvantat de Dumnezeu. Imaginati-va ce se intampla daca aceste resurse nu mai sunt romanesti. De aceea, ma intreb: oare politicienii romani nu au invatat nimic din pierderea Insulei Serpilor? N-au invatat din pierderea altor teritorii care nu mai sunt la ora actuala in Romania? Oare nu stiu ca orice palma de pamant al tarii are, la un moment dat, o valoare inestimabila? Uitati-va in Orient si in partea de nord a Africii. Se duc acolo lupte pentru pustiu. Un european nu intelege cum de se bat acolo atatia oameni pentru o imensitate de pustiu. Ei, iata, au simtit ca acela este pamantul lor si trebuie aparat. Abia mai tarziu au aflat ca stau pe o imensa mare de petrol.
"Guvernul Tariceanu va intra in istorie ca primul guvern care ia de la Biserica, in loc sa dea"
- Dupa 1989, guvernul Nastase a facut cateva incercari de a intelege ce se intampla in Harghita si Covasna, trimitandu-si ministrii in vizita si reusind apoi sa directioneze ajutoare financiare pentru episcopie, scoli si centre culturale. Cum va ajuta guvernantii actuali, cat de bine cunosc ei situatia din zona?
- Cu parere de rau v-as propune sa mergeti intr-o zi, in calitate de jurnalist, la guvern, si sa-i intrebati pe ministri unde se afla Covasna si Harghita. Sa mai faceti o intrebare simpla: care judete sunt mai aproape de Bucuresti, Covasna sau Dolj, Iasi sau Harghita? S-ar putea sa aveti surprize la nivel guvernamental. Intrebati-ma daca, intr-un an de mandat, din noul guvern a trecut vreun ministru roman pe aici, sa se intereseze ce se mai intampla in centrul Romaniei. Va raspund: nici unul! Ma intrebati de ajutor din partea guvernului. Iata, Banca Nationala a Romaniei avea o cladire in Sfantu Gheorghe, pe care a abandonat-o ca rezultat al restructurarii. Printr-o hotarare a fostului guvern Nastase, cladirea ni s-a repartizat noua, episcopiei. Doream s-o inchiriem, iar din banii astfel obtinuti, sa ajutam saracii si familiile cu copii multi din zona. Biserica nu poate face asistenta sociala fara anumite fonduri, mai ales o eparhie saraca si batuta de vanturi, precum cea a Harghitei si Covasnei. Biserica nu doreste sa se imbogateasca, ea este o institutie a darului catre cei in nevoie. Din pacate, hotararea nu a putut fi pusa in aplicare, guvernul Tariceanu emitand o noua hotarare peste cea dintai, prin care cladirea ne-a fost luata si daruita Consiliului Judetean Covasna. Daca ministrii maghiari din guvernul de la Bucuresti au dorit-o neaparat pentru interesele administratiei lor, in dauna Bisericii ortodoxe, e oarecum de inteles. Dar cum au putut ministrii romani sa semneze o asemenea hotarare? Cum de nu le-a tremurat mana? Guvernul Tariceanu va intra in istorie ca primul guvern care ia de la Biserica, in loc sa dea. Nici un guvern al Romaniei, in afara de cele comuniste, n-a luat de la Biserica, ci cat s-a putut a dat. Ce a facut guvernul actual e ca si cum ar fi luat din mana unui orfan o bucata de paine, pentru ca si noi, romanii din zona, suntem efectiv orfani aici. N-avem mama, Romania ne-a abandonat, asa cum a facut-o mereu in istorie, lasandu-ne sa ne pierdem limba si numele de romani.
"Modul de gandire la nivel politic maghiar este unul vetust, din vremuri de trista amintire"
- Sunteti singurul episcop din Romania care pastoreste romani "cu limba taiata", dupa cum spuneati undeva. Colectati ajutoare deopotriva pentru romani si secui, propovaduiti buna intelegere intre fratii crestini. Cu toate acestea, bisericile ridicate de dv. au fost considerate "pumnale infipte in pieptul maghiarimii". Lucrati, intr-adevar, la cucerirea acestui teritoriu prin "turlele in forma de ceapa" (cum scriu ei in ziare) ale bisericilor ortodoxe, parinte episcop?
- Lucram la emanciparea romanimii, desi este aproape imposibil sa redai limba celor ce le-a fost intr-adevar taiata. Ma gandesc la romanii maghiarizati din satele celor doua judete, care se roaga in limba romana, canta psalmii romaneste, dar gandesc si vorbesc intre ei ungureste, au nume unguresti. Cum credeti ca se simt ei cand nu pot comunica cu propriii lor copii in limba stramosilor, in limba romana? Oamenii acestia sunt niste deportati. Si sunt sate intregi de deportati romani in Harghita si Covasna, dar si in fosta regiune Mures Autonoma Maghiara. Noi nu cerem autonomie culturala, dar cerem statului roman sprijin pentru a ne pastra identitatea. In privinta ajutoarelor, actionam strict in spiritul preceptelor biblice, fiind cu totii frati intru Isus Domnul. Biserica ortodoxa nu poate separa suferinta si saracia dupa etnia credinciosului. In fabrica de confectii a episcopiei lucreaza muncitoare maghiare, in scolile, orfelinatele si spitalele maghiare am trimis alimente si medicamente de cate ori am avut posibilitatea. Numai in iarna 2004/2005 am distribuit ajutoare de 4,5 miliarde de lei, in functie de nevoi, nu de etnie. Noi nu militam pentru separatism, doar unii politicieni viseaza la o astfel de aberatie. Pe maghiarul de rand, ca si pe roman, nu-l intereseaza decat o slujba mai buna, o masina mai puternica, drumuri fara gropi, gaze in casa, intr-un cuvant, o viata mai buna. In acest context, cu atat mai anacronica mi se pare pretentia de autonomie culturala a unor lideri cu capul infierbantat. In epoca globalismului, doar la cateva sute de metri sub pamant te mai poti izola de influentele si interconexiunile cu celelalte culturi. Este limpede ca modul de gandire la nivel politic maghiar este unul vetust, din alte vremuri de trista amintire.