Domnule presedinte,
Dupa demersul nostru in forma unei scrisori deschise catre domnul ministru de externe Mihai Razvan Ungureanu, la care asteptam inca raspuns, din ingrijorarea ca interventia noastra sa nu fie tardiva, ma adresez dvs., Presedintele Romaniei, in calitate de roman, cu rugamintea de a interveni neintarziat si ferm, pentru a impiedica un act ilegal, imoral fata de istoria nationala, si in acelasi timp, o escrocherie financiara de mari proportii. Este vorba despre intelegerea la care au ajuns ministrii de externe din Romania si Ungaria in privinta Fundatiei Gojdu si insusita de intregul guvern roman.
1. Guvernul roman, si in primul rand ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu, se face vinovat de incalcarea legii prin nerespectarea prevederilor din testamentul lui Emanoil Gojdu.
2. Daruind mostenirea Fundatiei Gojdu Budapestei, acelasi guvern umileste poporul roman din Transilvania, victima mai multor represiuni, pe care ma vad silit a vi le reaminti, din respect pentru miile de ardeleni care si-au pierdut viata sau au fost supusi la diverse vexatiuni, numai pentru ca erau romani.
3. Aplicarea hotararilor convenite de guvernele roman si maghiar - ratificate deja de parlamentul de la Budapesta - va insemna, prin deposedarea de facto a beneficiarilor de drept, o mare escrocherie financiara, in detrimentul unei mari parti a neamului romanesc, petrecuta sub aceasta guvernare asupra careia vegheati.
4. In situatia in care datoriile externe ale Romaniei au ajuns la circa 20 miliarde de dolari, catastrofele naturale din acest an au facut ca mii de familii sa nu aiba din ce trai, cand profesorilor din tara noastra li se refuza marirea salariilor din lipsa de fonduri, vi se pare firesc, domnule presedinte, ca guvernul roman sa daruiasca Ungariei bunuri si resurse financiare de aproape un miliard de dolari, la cat se ridica valoarea mostenirii Emanoil Gojdu?
5. Faptul ca in mass-media romaneasca nu se pomeneste de acest scandal de proportii (exceptie ziarele "Gazeta" si "Adevarul de Cluj", "Cuvantul Liber" Targu Mures si cotidianul national "Ziua") nu reduce dimensiunile afacerii, ci reflecta resemnarea care a cuprins societatea romaneasca, o societate obosita sa lupte impotriva coruptiei, a oficialilor nedemni de functiile lor, pe care, iata, vi i-am prezentat mai sus, asa cum ne-ati rugat cand ati fost investit Presedinte, cu promisiunea ca veti face Dreptate.
Cu speranta ca veti interveni si stopa ilegalitatea pe cale de a se infaptui, va doresc mult succes in munca dvs., domnule Presedinte, si va asigur de sprijinul meu in tot ceea ce faceti pentru binele poporului roman.
Valentin Costin - Asociatiile "Basarabia libera",
"A.I. Cuza" Heidelberg, Germania
Scurt Istoric
Mostenirea Gojdu
Prin testamentul sau, Emanoil Gojdu (un patriot aroman bogat, care a trait la Budapesta) a hotarat ca toate bunurile sale sa revina "acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa"; ca timp de 50 de ani sa se acorde burse "acelor tineri romani de religiune rasariteana ortodoxa, distinsi prin buna purtare si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor sa duca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor", iar dupa 100 de ani, sa fie remunerati si "preotii si invatatorii saraci, cu insusiri eminente, familie numeroasa si imbatraniti". Multi studenti transilvaneni, chiar si viitoare mari personalitati, ca Victor Babes, Octavian Goga, Traian Vuia etc., au beneficiat de bursele Fundatiei. La sfarsitul primului razboi mondial, sediul Fundatiei s-a mutat la Sibiu, dar majoritatea bunurilor acesteia au ramas in Ungaria. Cu toate ca in acordul definitiv, semnat in 1937 si ratificat de partea romana in 1938, iar de cea maghiara in 1940, Ungaria se obliga sa predea Romaniei intreg patrimoniul Gojdu aflat pe teritoriul ei (conturile fundatiei au fost blocate in bancile din Budapesta), nici un acord, nici o obligatie n-a fost indeplinita. Asa se face ca in 1948, "din lipsa de patrimoniu", Fundatia Gojdu este desfiintata. In 1952, guvernul maghiar nationalizeaza bunurile fundatiei, pentru ca apoi, timp de 40 de ani, pana in 1993, sa se aseze "tacerea". In acest an este promulgata, cu focul de artificii caracteristic ("un supermodel european"), legea numita a "autoadministratiei minoritatilor din Ungaria". O parodie care, prin prevederile ei, permitea ca in conducerea acestor "autoadministrari" sa se instaleze oricine, dar mai ales tigani unguri, necunoscatori ai limbii romane, dar candidand, cu sprijinul autoritatilor, la conducerea "autoadministrarii romanilor". Dupa aparitia acestei legi, Budapesta "a rezolvat" problema patrimoniului Fundatiei Gojdu, oferind romanilor "autoadministrati" din Ungaria 2000 m2 din cei 6000 m2 ai imobilelor Fundatiei, aflate in centrul capitalei maghiare (957 m2 au fost restituiti "in natura", iar restul, pana la 2000 m2, prin despagubiri in valoare de 43 milioane forinti). Dupa cum se stie, valoarea imobilelor Fundatiei este estimata la 12 milioane dolari, iar cuantumul depozitelor bancare la peste 800 milioane dolari.
In 1996, la Sibiu este reinfiintata Fundatia Gojdu. In acelasi an, Budapesta reactioneaza anuntand ca bunurile fundatiei au fost vandute unei firme maghiaro-cipriote. Fundatia Gojdu Sibiu reuseste sa blocheze tranzactia si sa forteze continuarea tratativelor. In cursul acestor discutii, partea maghiara conditioneaza rezolvarea chestiunii de retrocedarea bunurilor bisericilor maghiare din Romania, nationalizate de comunisti si de reamplasarea monumentului "Hungaria" la Arad. Dupa cum stiti, acest monument, simbol al Ungariei rasiste, care sfideaza cu deosebire sensibilitatile romanilor ardeleni, a fost reinaltat in 2004, iar retrocedarea bunurilor bisericilor maghiare va fi incheiata in 2006. Cu toate acestea, in mai 2005 Budapesta anunta ca bunurile Fundatiei au fost vandute si propune infiintarea unei Fundatii Gojdu! "romano-maghiare", in forma pe care guvernul roman o accepta, consfintind-o la intalnirea mai sus amintita a celor doua guverne. Acceptul guvernului roman are loc fara o prealabila consultare a Bor sau a Fundatiei Gojdu de la Sibiu...