Mihaela Radulescu
"Vreau ca fiul meu sa creada in Mos Craciun.
Mi se pare important ca la varsta
copilariei sa crezi in magie"
- Mos Craciun te gaseste anul acesta in brate cu un copil. Schimba maternitatea semnificatia sarbatorii?
- Total! Incepi sa crezi din nou ca Mos Craciun exista! Felul in care il asteapta copiii da ceasul timpului inapoi. Nimeni nu poate exprima emotia asteptarii ca ei. Si nici bucuria din fata bradului impodobit cu lumini. Ce mai, te bucuri de daruri de parca ar fi ale tale, ti-e sufletul gatuit de emotie cand se deschid cutiile cu cadouri! Imi place mult sa construiesc atmosfera de sarbatoare: sa impodobesc bradul si sa pun luminite peste tot, sa ascult colinde si cantece cu clopotei... Vreau sa se bucure si fiul meu de toata sarbatoarea asta si vreau sa creada in Mos Craciun! Mi se pare important ca la varsta copilariei sa crezi in magie, sa te astepti ca personajele de basm sa-ti umple viata...
- Se spune ca maternitatea e un dar. Ca implineste si echilibreaza o femeie. Oare Mos Craciun ar trebui sa aduca in sania lui fermecata copii?
- Cred ca da. In ce ma priveste pe mine, baiatul meu mi-a daruit cea mai complexa stare de plenitudine sufleteasca: fericirea, combinata cu implinire si responsabilitate, cu grija de zi cu zi pentru o fiinta care are nevoie intru totul de iubire si de atentie. Ti se schimba viata in toate sensurile. Iar cazul meu nu e o exceptie. Sunt o femeie cu o alta liniste interioara, stralucesc de cate ori imi zambeste fiul meu sau de fiecare data cand ma ia in brate sau, pur si simplu, numai daca ma gandesc la el. Tot ceea ce fac incepe cu el sau se refera la el. Pana si decizia de a-mi structura programul zilnic, astfel incat baiatului meu sa-i ramana un spatiu important... Ii spun zilnic povesti, ii citesc despre zane si printi, despre animale care stiu sa vorbeasca, despre priculici si pitici, si ma descopar fascinata eu insami de lumea copilariei, poate singura perioada din viata mea de care mi-e dor.
- Cu ce dorinte intampini anul acesta sarbatoarea Craciunului?
- In primul rand imi doresc sanatate pentru mine si familia mea. Tot in primul rand, imi doresc o fetita si putere de a face bine in jurul meu. Nu bravez ! Chiar cred ca bucuria de a darui e cea mai mare. Chiar cred ca oamenii care au indeajuns pentru ei au datoria sa se uite si in jur si sa ajute cu tot ce pot. Sunt bucuroasa ca anul acesta, am reusit sa obtin ajutor pentru familiile sinistrate, in campania pe care am initiat-o: "Vedete pentru sinistrati". Dar nu ma opresc aici, voi continua aceasta activitate cu consecventa. Tocmai mi-am facut o fundatie, se numeste "Gala" si isi propune sa fie o "gala" a generozitatii. Atat a mea, cat si a altor persoane publice, care au inteles si inteleg demersul meu. Anul 2005 a fost bun pentru mine, a fost un an tare frumos. Mi s-au intamplat lucruri minunate, atat in plan personal, cat si in profesie. Si sunt convinsa ca inspiratia, puterea de munca, reusitele profesionale, premiile luate, rolurile din filme, actiunile caritabile au mare legatura cu linistea si echilibrul din familia mea, unde iubirea e sfanta si curata. Craciunul care vine ma gaseste implinita. Am motive temeinice de bucurie, pentru care le multumesc sotului meu, baiatului meu si tuturor celor care cunoscandu-ma cu adevarat mi-au fost alaturi.
Raluca Moianu
"Cand te duci sa I te inchini lui Dumnezeu,
nu pleci cu geanta Louis Vuitton dupa tine.
Copilul e singurul semn ca ai trecut prin aceasta lume"
- In viata ta, Craciunul are o semnificatie aparte. Anul trecut, in preajma lui ai nascut o fetita. A fost un dar care te-a marcat?
- Ne-a marcat pe toti. Cand intervine un copil intr-o familie, lucrurile se schimba. Te uiti pe tine. Scapi de o parte din egoism si atentia ti se concentreaza in intregime asupra lui. El devine centrul universului, noul reper care iti ordoneaza viata in toate amanuntele ei. Chiar si Craciunul e altfel. Acum, Craciunul inseamna, cel putin pentru noi, chiar nasterea unui prunc. A unui prunc pentru care eu am ajuns sa spun ca respir, ca gandesc si traiesc. E incredibil cat de mult se schimba felul de a gandi al omului, in momentul in care are un copil. Mara noastra e inca foarte mica. Nu are decat 10 luni. Totusi, ii vom face un bradut impodobit, vom respecta datina, ii vom cumpara daruri. Ne vom neglija pe noi in favoarea ei. Sunt sigura ca se va bucura. Copiii au o sensibilitate enorma. Chiar daca nu pot vorbi, inteleg. Sigur, primul ei Craciun constient va fi la anul, totul va capata atunci nuante mai limpezi. Pana atunci, sper ca Mos Craciun sa-mi implineasca si mie o dorinta: sa ne mutam in casa noua, la curte, vom avea mai mult spatiu, vom putea cumpara un brad din acela enorm, ca-n povesti...
- De la nasterea Marei, adevarata ta profesie e aceea de mama. Cum se impaca ea cu prezenta ta pe micul ecran?
- Intr-adevar, maternitatea este o profesie, responsabilitate care nu admite amanari. Asa cum am spus, scapi de o parte din egoismul care, pana la urma, e inerent, si nu te mai gandesti la tine in primul rand, ci la copilul tau. Incepi sa-ti doresti lucruri pentru el. Pana si implinirea profesionala la care aspiri ii e dedicata tot copilului. Realizezi ca e un suflet de care trebuie sa ai grija, fiindca, cel putin in primii ani, e total dependent de tine. Ceea ce nu inseamna ca regreti libertatea pe care o aveai inainte. De pilda, eu nu regret ca seara nu mai pot merge nici macar la un film, daca nu am cu cine s-o las pe Mara. Lucruri care inainte pareau firesti acum au devenit un lux, dar un lux de care te debarasezi cu zambetul pe buze, cu voiosie. Eu am ajuns sa ma bucur mai mult ca pot sa stau acasa cu copilul meu, decat sa ma duc la un eveniment monden. Ritmul de viata ti se schimba: ai un sef nou, in cazul nostru Mara, care daca se trezeste noaptea la ora 3, tu trebuie sa faci drepti. Dar cu cata fericire renunti la somn si la orice altceva din cauza acestui sef, mic la stat, dar mare la sfat! In clipa in care iti daruieste un zambet, in inima iti infloreste un curcubeu. Un curcubeu care n-are viata efemera: in urma ta ramane un om. In afara copilului, totul e trecator. Bunurile materiale sunt usor perisabile. Cand te duci sa I te-nchini lui Dumnezeu, nu pleci cu geanta Louis Vuitton dupa tine. Copilul e singurul semn ca ai trecut prin aceasta lume.
- Ti-ai pus in gand o dorinta de Mos Craciun?
- Nu stiu inca. Dar sigur o sa fie legata de Mara. Poate suna a cliseu, dar orice mama isi doreste ca omuletul ei sa fie sanatos, frumos, iar eu, una, imi doresc in plus, foarte tare, ca Mara sa stie ce vrea de la viata. Asta mi se pare foarte important. Probabil ca asemenea tuturor Capricornilor, zodia in care s-a nascut, o sa fie o persoana analitica, calculata si ordonata. Ceea ce nu e rau deloc. Asa ca exista premisele unei traiectorii glorioase. Iar noi, Mario, sotul meu si cu mine, o sa fim mereu alaturi de ea. Cu toate puterile. Chiar vorbeam cu Mario de curand, intr-o noapte, pe cand stateam de huhurezi, asteptand sa se faca ora doua, ca s-o hranim pe Mara: "Iti dai seama?", i-am spus. "Peste 20 de ani, tot asa o sa stam, numai ca atunci o s-o asteptam pe Mara sa se intoarca de la discoteca".