Mizele lui Basescu

Rodica Culcer
1. Perpetuarea in posturile de conducere a Serviciilor Secrete a acelorasi oameni, prezenti si in vremea fostelor guvernari, e unul dintre reprosurile care i se fac frecvent presedintelui. De ce nu-i schimba? Exista vreo explicatie plauzibila?

- Sa presupunem ca presedintele Basescu s-ar hotari brusc sa-i schimbe pe directorii Sri si Sie. Ce s-ar intampla? Actualii directori, Radu Timofte si Gheorghe Fulga, ar fi eliberati din functie si in locul lor presedintele ar propune alte doua persoane - sa presupunem ca ar fi integre, profesioniste, fara nici o legatura cu trecutul securisto-comunist. Toate bune si frumoase, numai ca acesti doi candidati aproape perfecti ar urma sa fie validati de Parlament. Demersul prezidential ar avea atunci toate sansele sa esueze. Desigur, Psd, Prm si grupul din jurul lui Corneliu Ciontu s-ar opune, macar si pentru faptul ca propunerea vine din partea presedintelui Basescu. Dar nici coalitia de guvernare, fragila si pestrita, nu prezinta practic nici o garantie de succes pentru demersul prezidential. Traian Basescu are multi adversari printre liberali, dar mai ales in Partidul Conservator, condus de Dan Voiculescu. Cum sefii Serviciilor de Informatii vor fi perceputi, pe drept cuvant, drept "oamenii presedintelui", candidatii lui Traian Basescu nu se vor bucura de sprijinul liberalilor si al conservatorilor, ostili sefului statului. Se vor gasi pretexte, se va sabota votul, fie prin absenta, fie prin votul secret. Nici nu mai punem la socoteala presiunile pe care actualii directori ai Serviciilor o pot avea asupra unora dintre parlamentari, prin informatiile pe care le detin despre ei.
Iata deci ca o analiza succinta a situatiei politice actuale din interiorul puterii ne poate ajuta sa intelegem ezitarile presedintelui. Nu putem exclude si alte motive, stiute probabil doar de seful statului si asupra carora nu putem decat sa speculam. Cert este insa ca in acest moment, Traian Basescu nu poate conta pe o majoritate parlamentara in favoarea sa. Puterea sa este de fapt foarte fragila, ceea ce-i limiteaza posibilitatile de actiune. In afara de Pd, nu se poate baza pe nici un partid, iar institutiile statului, in special justitia, sunt populate cu oameni legati prin fire vazute si nevazute de Psd, dar si de grupuri de interese de tip mafiot. Din pacate, tranzitia prelungita a consolidat puterea acestora din urma in asa masura, incat astazi, aproape ca aceste grupuri nu mai pot fi dizlocate. In tot cazul, fortele dispuse sa porneasca lupta impotriva lor sunt destul de putine si firave. Pariul lui Traian Basescu de a castiga lupta cu grupurile de interese are o miza enorma pentru tara. Poate ca Serviciile Secrete sunt ipostaze ale necuratului cu care presedintele este dispus sa dea mana pentru a trece puntea. Nu putem aprecia sansele de reusita ale unei astfel de aliante. Vedem insa ca presedintele a gasit o stratagema pentru a exercita un control mai inteligent asupra Serviciilor decat prin relatia directa cu directorii acestora: Comunitatea nationala de informatii, care obliga Serviciile la concurenta deschisa si le impiedica astfel sa mai ascunda anumite informatii. O jumatate de masura, desigur - dar poate singura posibila.
2. Cum apreciati "modelul Kosovo" propus de presedintele Basescu in vizita lui la Paris? La Udmr se desfunda zilnic sticlele de sampanie!
- Cei care au incercat sa profite de proiectul prezentat de Traian Basescu pentru Kosovo au fost in primul rand secuii, care domina Uniunea Civica Maghiara - formatiune minoritara a minoritarilor aflata in razboi cu Udmr pentru suprematie in comunitatea maghiara din Romania. Pentru a castiga puncte in competitia cu Udmr, Ucm trebuie sa pluseze in permanenta si sa pozeze in adevarata aparatoare a intereselor maghiarimii. Secuii au cerut, asadar, aceleasi drepturi extinse, echivalente cu o semi-independenta, ca si cele pe care proiectul prezidential le prevede pentru locuitorii provinciei Kosovo. Cererile lor sunt nerealiste, iar motivatia periculoasa: comparatia intre judetele secuiesti si Kosovo nu se sustine prin fapte, iar argumentul ca autonomia secuilor trebuie acceptata pentru prevenirea unor conflicte de tipul celui care a devastat provincia iugoslava poate sugera ca liderii secuilor sunt dispusi la o revolta armata. Demersul prezidential nu are in sine nici o legatura cu secuimea, fiind doar o incercare de a consolida Romania ca un factor activ - nu pasiv - de pace si destindere in Balcani. De altfel, presedintia a si respins pretentiile Ucm. Traian Basescu poate avea multe defecte, dar lipsa de patriotism nu este unul din ele. Modul in care a conceput sarbatorirea zilei nationale de 1 Decembrie in primul an al mandatului sau pare sa indice atasamentul presedintelui fata de valorile nationale. Ceremonia steagurilor de la Cotroceni, organizata in premiera, intareste imaginea armatei care sustine unitatea nationala si care a eliberat Transilvania in 1918, facand posibila unirea ei cu Regatul Romaniei. Pornirile independentiste ale unor lideri secui, manevrati poate si de Fidesz-ul lui Viktor Orban, sunt insa un test pentru Udmr, care ar trebui sa se dovedeasca un factor de unitate si stabilitate, nu de dezbinare. Un test greu pentru o formatiune care se joaca in mod riscant cu conceptul de autonomie.