Urme romanesti la Balcic - Regina de pe malul marii

Ion Longin Popescu
"Sunt regina peste o tara mica, o tara noua, dar o tara pe care o iubesc. As vrea ca si altii s-o iubeasca asa cum o iubesc eu"

Cu istoricul de arta Ruxanda Beldiman, despre anii petrecuti de Regina Maria a Romaniei in resedinta sa de pe Coasta de Argint
Luna trecuta, un grup de reporteri de la "Formula As" a facut o calatorie in Bulgaria, la Balcic, pe urmele Reginei Maria. Pentru ca multi dintre tinerii cititori ai revistei stiu foarte putin despre marea suverana a Romaniei si despre perioada istorica in care hotarele tarii se intindeau si in partea sudica a Dunarii, am socotit ca un interviu de initiere este binevenit. Cititi-l ca pe o prefata la reportajele pe care le vom publica in revista, dedicate frumoasei si generoasei regine, dupa care batranii turci, tatari, bulgari si romani care au apucat s-o cunoasca mai suspina si azi.

Cuibul singuratatii

"M-am oprit deodata pe o limba de pamant langa mare, care a trezit in mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simtire ca locul acesta ori ma asteptase de totdeauna pe mine, ori ca eu traisem totdeauna in asteptarea lui.(...) Sedeam jos, privind marea scanteietoare de lumina si ascultand jocul talazurilor impotriva malului. O simtire de desavarsita, de aproape coplesitoare buna stare puse stapanire pe mine. Faceam parte din loc si locul facea parte din mine(...).
Astfel descrie suverana intregitoare de neam a romanilor, Regina Maria, sotia regelui Ferdinand, intalnirea ei cu locul in care se vor inalta castelul si parcul resedintei regale de la Balcic, numita de ea, in turceste, Tenha Yuvah (Cuibul singuratatii). Regina s-a dovedit o artista adevarata, deopotriva poeta, pictorita, arhitecta, botanista, designer de interioare. Intregul domeniu de la Balcic este, asa cum recunoaste, o "creatie" personala, dar, in acelasi timp, un triumf al celei mai prospere etape din istoria Romaniei - cea interbelica. Dar cum a ajuns Maria sa cunoasca Balcicul? De ce a fost Regina atat de iubita de localnicii turci, tatari, bulgari, romani, greci, macedoneni si armeni? Pentru a lamuri cateva dintre aceste aspecte, am apelat la Ruxanda Beldiman, cercetator in cadrul Institutului de Istorie a Artei din Bucuresti, pasionata de istoria regalitatii romane, cu deosebire de regii si reginele cu preocupari artistice, intre care, desigur, se detaseaza Regina Maria. D-ra Beldiman este fiica arhitectului Alexandru Beldiman si stra-stranepoata poetului Alecu Beldiman.

"Speram ca pe durata domniei
noastre Romania va creste
in marire si fericire"


- Se vorbeste mult despre Regina Maria, dar putini stiu cu exactitate cine a fost acest fascinant personaj al istoriei romanesti. Cum a ajuns o printesa britanica sa fie adoptata de romani?
- Nascuta in 1875, Maria era fiica ducelui de Edinburgh - al doilea fiu al reginei Victoria - si a Marii Ducese Marie, fiica tarului Alexandru al Iii-lea al Rusiei. La varsta de 17 ani, in 10 ianuarie 1893, a devenit sotia principelui Ferdinand de Hohenzollern, print de coroana al Romaniei. Mutandu-se la Bucuresti, printr-o miscare diplomatica geniala a lui Carol I, printesa britanica se va confrunta cu disciplina austerului rege. La moartea batranului suveran, Regina Maria avea sa spuna: "Mana ta a fost grea, adesea mi-a apasat tineretea, insa erai drept si nepartinitor cat te lumina gandul. Nu voi uita invataturile tale, desi greu le-am ascultat si cu greu le-am urmat". Odata cu venirea razboiului, in 1916, dupa moartea lui Carol, "ingerul fara aripi", cum o numisera romanii la sosirea ei in Romania, devine sora de caritate pe front. Pentru bunatatea si apropierea ei fireasca de oamenii simpli, in uniforma, va fi apoi numita "Mama Regina". In clipele cele mai grele ale razboiului, cand Casa Regala fusese nevoita sa se retraga la Iasi, iar Regatul Romaniei parea sortit pieirii, Regina nu si-a pierdut nadejdea, incurajandu-si poporul cu aceste cuvinte ce pareau atunci, in 1917, un vis imposibil de realizat: "Speram ca, pe durata domniei noastre, Romania va creste in marire si fericire". Intr-adevar, peste mai putin de un an si jumatate, avea loc Marea Unire a Transilvaniei cu tara si unirea celorlalte provincii romanesti sub sceptrul suveranilor intregitori de neam, Ferdinand si Maria. Intr-un interviu acordat presei americane, Maria isi va exprima in putine, dar memorabile cuvinte crezul sau regal: "Sunt regina peste o tara mica, o tara noua, dar o tara pe care o iubesc. As vrea ca si altii s-o iubeasca asa cum o iubesc eu".

"Voi, cei ce iubiti Coasta de Argint,
nu distrugeti atmosfera orientala"


- In 1913, Dobrogea Noua (Cadrilaterul) a fost anexata de Romania. In ce imprejurare a descoperit Regina Maria Balcicul?
- Prima vizita a Reginei la Balcic (aflat pe atunci in jud. Caliacra) a avut loc in 1914, cand a fost impresionata de primirea facuta de localnici, in special de comunitatea turca. In 1924, revine impreuna cu fiul cel mic, printul Nicolae, si doi prieteni pictori, Alexandru Satmari si Cecilia Cutzescu Storck. Declarata "veteran de razboi", in semn de recunostinta pentru felul in care ingrijise ranitii pe front, a dormit in transee, alaturi de soldati, in timpul Razboiului balcanic din 1913 si al Razboiului de Intregire dintre 1916 si 1918), Regina a venit la Balcic sa-si ia in stapanire mica proprietate cu care fusese recompensata de tara - o parcela de cateva hectare, pe tarmul marii, la jumatatea distantei dintre statiunea Ecrene (azi Albena) si Capul Caliacra. Va cumpara alaturi terenuri de la bancherul Chrissoveloni si de la localnici, domeniul ajungand in 1930 la 25-30 de hectare.
- Ce anume a impresionat-o asa de mult pe Regina Maria, incat a transformat Balcicul intr-un domeniu regal?
- Regina Maria a gasit in Cadrilater un peisaj fantastic. Om al marii, englezoaica din ea a simtit ca primise in dar un mic paradis aflat in componenta "Coastei de Margean", a "Coastei de Argint" si a "Coastei de Smarald". La vremea aceea, Balcicul era un orasel balcanic, cu un stil oriental, pe gustul boemei artistice din Romania, pe care Regina ar fi dorit sa-l conserve. Cei care au urmat-o nu au fost oameni de afaceri si politicieni, ci artisti, poeti, gradinari, arhitecti, reprezentanti ai societatii bucurestene. Acestia, fie si-au construit case proprii de vacanta, adaptate stilului local, fie au cumparat case vechi de la turci si tatari. Regina recomandase: "Toate constructiunile publice, fie ele scoli, hoteluri, banci sau primarii, ar trebui sa fie adaptate stilului regiunii. Arhitecturi complicate si inflorite nu trebuie permise, caci nu merg cu fondul artistic al locului. Voi, cei ce iubiti Coasta de Argint, nu distrugeti atmosfera orientala care este marele ei farmec". In total, pe proprietatea regala "dintre vii" (inconjurata de podgorii) s-au construit 12 cladiri: Tenha Yuvah (castelul reginei), Pavilionul de garda (de la intrare), vila printului Nicolae, vila domnitei Ileana, Mavi Dalga, Cara Dalga, Sabur Jevi, capela Stella Maris (construita dupa un model din Cipru), vila administratorului Carol Gutmann, doua vile pentru suita si altele.

"Se purta cu localnicii ca
imparatii cei buni din basme"


- Ati rostit patru denumiri turcesti. Recent, la Balcic, am cunoscut un turc care plangea amintindu-si de copilaria fericita, petrecuta "la umbra Reginei". O bulgaroaica din Caliacra plangea si ea cand isi amintea de "cralita". Cum va explicati aceasta iubire peste timp?
- Regina a gasit la Balcic un mozaic de populatii. Cu firea ei de artist generos, i-a iubit pe toti, indiferent de etnie. Ii erau supusi, dar se purta cu localnicii ca imparatii cei buni din basme. A avut totusi o admiratie speciala pentru turci, majoritari in perioada aceea. De aceea, in semn de respect pentru ei, a construit minaretul de la castel, prevazut cu o harpa eoliana, si a botezat cele patru cladiri cu nume turcesti. La sosirea ei in Balcic, in orasel se inaltau cinci moschei si trei biserici ortodoxe. In jurnalele sale, Maria vorbeste de batrana turcoaica Sherika, ce-o astepta de fiecare data cu flori si baclavale, si care statea impreuna cu ea toata ziua, rasfoind reviste, in timp ce Regina scria sau citea. Impresionata de bunatatea si saracia femeii care nu avea pe nimeni pe lume, Regina ii va cumpara o casa si ii va purta de grija. Atenta la viata de zi cu zi a comunitatii in mijlocul careia traia, cea supranumita "Sultana", impartea daruri copiilor saraci, mergea din casa-n casa pentru a afla necazurile oamenilor si-i ajuta cu bani, mancare, lemne de foc si medicamente. Era populara, se purta ca un om normal, nu arata niciodata cu ostentatie ca pe fruntea ei se afla coroana regatului roman. Cand a aflat de moartea ei, in 1938, Ali, copilul turc cu care umbla deseori de mana prin Balcic, aproape si-a pierdut mintile. Nu-i venea sa creada ca Sultana, pe care o socotea nemuritoare, nu mai e pe lume.
- De ce purta Regina Maria titlul de "Diplomat al Balcanilor"?
- Regina si-a castigat acest renume dupa casatoria fiicelor sale si a printului Carol al Ii-lea cu printi si printese din Balcani. Astfel, Carol a fost casatorit cu printesa Elena a Greciei; printesa Elisabeta, cu printul George al Greciei, devenit Regele George al Ii-lea al Greciei; printesa Marioara, cu regele Alexandru (Sandro) I al Iugoslaviei. Existase un proiect s-o marite si pe domnita Ileana, devenita mai tarziu Maica Alexandra, cu Boris, regele Bulgariei. Practic, Maria incercase sa faca o alianta balcanica, o adevarata forta pe scena europeana. Nu trebuie sa uitam ca Maria avea o mare putere politica, atat in tara, cat si in strainatate, si ca avea o personalitate puternica. Atat de mare, incat pentru unii, Ferdinand aparea ca o figura mai stearsa, desi acesta era un mare carturar, vorbea limbile greaca, ebraica veche si latina si era un remarcabil botanist. Se spune ca Maria este cea care a impins Romania in razboi, in 1916, de partea taberei castigatoare. Deseori s-a spus ca intervenea in treburile statului, peste capul ministrilor sotului sau, ceea ce o facea nepopulara printre acestia. Era democrata pana la extrem, intotdeauna vivace si plina de buna dispozitie, indemnandu-si colaboratorii si supusii sa rada cat mai des, pentru a-si mentine sanatatea mentala.

"Bulgarii se impaca greu cu ideea
ca Dobrogea Noua a fost candva
sub administratie romaneasca"


- Abia de curand au inteles autoritatile bulgare sa repuna memoria Reginei Maria in drepturile ei istorice. Pana anii trecuti, erau publicatii care o prezentau intr-o lumina urata, ce nu suporta lumina tiparului...
- Am citit in 2002 un pliant in care Maria parea venita de nicaieri si se stabilise la Balcic, "pe pamant bulgaresc", din intamplare, dintr-o toana de iubitoare a frumusetilor marii, si nu pentru ca era suverana acestui teritoriu. Bulgarii se impaca greu cu ideea ca Dobrogea Noua a fost candva sub administratie romaneasca. Poate aderarea comuna la Ue, a Romaniei si Bulgariei, va duce la stergerea multor asperitati absurde si va crea o alianta balcanica de tipul celei visate de marea noastra Regina.
Din netarmurita ei dragoste pentru Balcic, Regina Maria a cerut ca dupa moarte, inima ei sa ramana acolo...