Ati fost in padure in luna noiembrie? Daca nu, atunci ar trebui sa o faceti. Desi pare greu de crezut, la sfarsitul "mohoratei" toamne, natura este de o frumusete uimitoare. Ultimele frunze se cern in lumina aurie a soarelui dezvelind trunchiurile copacilor in toata puterea si frumusetea lor, in vreme ce tacerea padurii vesteste somnul de iarna. Arse de brumele diminetii, aproape toate plantele s-au oprit din vegetatie, tragandu-si seva si intreaga vitalitate inspre radacini. E vremea lor! Vremea celor mai puternice leacuri ascunse in adancul pamantului.
Cerentelul
(Geum urbanum)
Trecem pe langa el de zeci de ori, fara sa stim ca este o planta medicinala, si inca una de prim rang. Cerentelul are niste flori mici, galbene, cu cinci petale, este inalt de nici jumatate de metru, iar frunzele sale sunt dintate. Radacina este puternica, perena (dormiteaza iarna in pamant, reinviind odata cu primavara) si - foarte interesant - are un miros care aduce aminte de cuisoare, datorita unei substante volatile pe care o secreta ambele specii. Este extrem de raspandit, crescand in masa la adapostul umbros al padurii, dar si pe marginile de drumuri, pe langa casa ori pe locurile virane. Se culege de la el radacina (rizomul), care se scoate acum, toamna, in noiembrie, cand are maximum de principii active. Rizomii se dezgroapa, se spala rapid in curent de apa rece, se despica in doua sau in patru si se usuca in strat subtire, in locuri lipsite de umiditate si bine aerisite. Atunci cand radacinile capata o consistenta lemnoasa si devin casante, rupandu-se cu un pocnet sec, procesul uscarii s-a incheiat. Rizomii de cerentel se pastreaza in saculeti de hartie, in locuri curate si lipsite de umiditate. Iata, in continuare, si cateva utilizari terapeutice ale lor.
Faringita, amigdalita, bronsita cronica - se ia de trei ori pe zi cate o jumatate de lingurita rasa de pulbere de cerentel. Tratamentul dureaza minimum 2 saptamani in bolile acute si 6 saptamani in cele cronice, avand efecte puternic antibiotice, astringente (reduce catarul) si tonice.
Depresie psihica, melancolie, astenie fizica si psihica - zilnic se administreaza doua cani de infuzie combinata de cerentel. (Vezi anexa) Se fac cure de sase saptamani, cu doua saptamani de pauza. Cerentelul este un stimulent bland, dar puternic al sistemului nervos central, iar aceste cure au o intensa actiune tonica psihica, favorizand recapatarea tonusului interior si a bunei dispozitii.
Infectii intestinale, dizenterie (adjuvant), diaree - se iau patru linguri de pulbere de radacina de cerentel pe zi, pana la eliminarea afectiunii. Radacina de cerentel are efecte antibacteriene, este un astringent excelent si, in plus, ajuta la mentinerea vitalitatii pacientului. Atunci cand diareea sau dizenteria este insotita si de o puternica deshidratare, se face o infuzie combinata din cerentel si coada-racului (Potentilla anserina), in parti egale (1 lingurita din fiecare la o cana de apa), din care se beau 3-4 cani pe zi.
Boala canceroasa - se administreaza cate o jumatate de lingurita de pulbere sau jumatate de pahar de infuzie combinata de cerentel, cu treizeci de minute inainte de masa. Aceasta planta este foarte utila ca adjuvant in cancer, eliminand anumite tulburari conexe cu el. Astfel, cerentelul ajuta la recapatarea apetitului alimentar, amplifica procesele de asimilatie, oprind scaderea in greutate, impiedica aparitia deranjamentelor intestinale (la care sunt predispusi mai ales cei care tin regimuri de cruditati). In plus, ajuta la mentinerea tonusului fizic si, mai ales, psihic - element de maxima importanta la bolnavii de cancer.
Hemoragie uterina, adjuvant in hemoragiile interne - se ia o doza de soc de 2-3 lingurite de pulbere de cerentel, dupa care se continua cu administrarea a cate o lingurita de pulbere de patru ori pe zi, vreme de 4-5 zile. Cerentelul reduce sangerarile prin micsorarea calibrului vaselor sanguine, ajuta la combaterea anemiei produse de hemoragii, mentine tonusul fizic, eliminand intr-o mare masura senzatia de slabiciune care apare dupa hemoragii.
Aplicatii Externe
Afte bucale, gingivite, stomatite - se fac de 3-4 ori pe zi clatiri ale gurii cu infuzie combinata de cerentel. Tratamentul dureaza 6-12 zile si are o actiune antiinfectiosa, cicatrizanta si regenerativa epiteliala.
Dureri de dinti - se pune pe dinte un tampon de vata impregnat cu tinctura de cerentel, care se tine vreme de cinci minute. Are efecte anestezice, eliminand pentru o perioada de 15-30 de minute durerea.
Dureri musculare - se face un masaj usor al zonei afectate cu tinctura de cerentel, vreme de 10 minute, dupa care se aplica alifie de arnica sau de tataneasa.
Medicina populara: despre cerentel se spune ca ii ajuta sa isi recapete puterile pe cei care au fost multa vreme bolnavi, pe cei care au fost deocheati sau care sunt sub influenta unui farmec sau al unui blestem. Tot despre cerentel se spunea ca "ajuta omul sa-si recapete taria, atat cea trupeasca, cat si cea sufleteasca". De aceea, vracii il dadeau ca fiertura sau plamadit in rachiu, pentru toate betesugurile care slabeau trupul si sufletul. Chiar pentru intarirea oaselor se dadea cerentel vreme de sapte saptamani la rand, impreuna cu radacina de fierea-pamantului (gentiana) si iarba de coada-soricelului.
Gentiana
(Gentiana cruciata)
Numele ii vine din Antichitate, de la Gentius, regele Iliriei, care a descoperit si a mentionat pentru prima oara intr-un tratat aceasta planta medicinala. De mai bine de doua mii de ani, gentiana este folosita in toata Europa ca tonic amar, ca anti-toxic si stimulent al functiilor ficatului. In medicina populara romaneasca, ocupa un loc de cinste, fiind denumita de catre vindecatorii populari din nordul tarii "capitanul buruienilor de leac". Este folosita ca tonic digestiv si al intregului organism, precum si ca remediu impotriva diferitelor otraviri. Are tulpinile lungi, de pana la jumatate de metru, si arcuite, flori superbe - albastru-mov, radacinile sunt lungi ca niste fire si extrem de amare, motiv pentru care planta mai este numita la noi si fierea-pamantului. Se recolteaza la fel ca si cerentelul, acum, in noiembrie, prin dezgropare. Uscarea si conditionarea radacinii acestei plante se face intocmai ca si la cerentel. Iata in continuare cateva utilizari terapeutice ale gentianei:
Crize biliare, dischinezie biliara, prevenirea litiazei biliare - se administreaza radacina de gentiana sub forma de tinctura, din care se ia cate o lingurita, diluata intr-un sfert de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi. Cele mai bune momente pentru administrare sunt dimineata, imediat dupa trezire, si cu un sfert de ora inaintea meselor principale.
Boli de ficat - radacina de gentiana are efecte tonice hepatice, adica stimuleaza functia si ajuta la regenerarea celulei hepatice, inhiba - conform unor studii recente - dezvoltarea virusurilor care afecteaza ficatul. Se administreaza contra hepatitei cronice si acute, contra sechelelor post-hepatice. De regula, se administreaza sub forma de pulbere, din care se ia o jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi, in cure de 6-12 saptamani.
Balonare, dispepsie, constipatie atona - radacina acestei plante exceptionale contine un principiu activ numit amarogentina, care este considerata cea mai amara substanta din lume. Ea stimuleaza foarte puternic secretia si eliberarea sucurilor gastrice si a bilei necesare procesului de digestie, stimuleaza peristaltismul, eliminand majoritatea tulburarilor digestive. Se fac cure de cate 3-6 saptamani cu macerat la rece de gentiana, din care se ia cate un sfert de pahar de patru ori pe zi, de preferinta cu un sfert de ora inainte de masa.
Indigestii frecvente, gastrita hipo-acida - un studiu german condus de dr. Franz Goetzl a aratat ca tinctura de gentiana mareste simtitor puterea de digestie si elimina senzatia de greutate in stomac sau de greata de dinainte si de dupa masa. Se administreaza o lingurita de tinctura de gentiana diluata in putina apa, cu 10-15 minute inainte de fiecare masa.
Lipsa poftei de mancare la copii - se pun 10-15 picaturi de tinctura de gentiana intr-o lingurita de miere si se administreaza cu un sfert de ora - douazeci de minute inainte de a manca. Acest remediu simplu va declansa prompt o pofta de mancare sanatoasa.
Hipotiroidie si tulburari conexe - se administreaza ca adjuvant in tratamentul acestei afectiuni tinctura de gentiana, cate o lingurita de patru ori pe zi, in cure de trei luni, cu 15-30 de zile de pauza. Are puternice efecte de stimulare a metabolismului si favorizeaza - se pare - secretia normala de hormoni tiroidieni.
O Aplicatie Externa:
Leziuni ale pielii cu risc de malignizare - se pun zilnic cataplasme cu radacina de gentiana preparate astfel: se ia pulberea de radacina si se pune intr-un vas in care se adauga progresiv apa calduta, amestecand incontinuu, pana se formeaza o pasta. Se inveleste in tifon si se aplica pe locul afectat, unde se tine vreme de 1-3 ore.
Medicina magica: radacina de gentiana impreuna cu cea de angelica scot - se spune - raul din trup si din suflet. Despre Pintea Viteazu se spunea ca purta mereu cu el o plosca umpluta cu plamadeala celor doua radacini, pe care o folosea contra "raului la inima". Se credea, chiar, ca radacina de gentiana administrata noua sau sapte zile la rand are proprietati exorcizante, scotand demonii care produc feluritele boli, precum si orice rau din trup.
Modul de preparare al radacinilor
Maceratul la rece
Se pun doua lingurite de pulbere de radacini (obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea) intr-un pahar (200 ml) de apa si se lasa vreme de 8-10 ore la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Se consuma 1-3 pahare pe zi din acest macerat, intotdeauna pe stomacul gol, cu minimum 15 minute inainte de masa. In functie de afectiunea tratata, cura cu astfel de macerate din flori dureaza 3-6 saptamani.
Infuzia combinata
Se pun doua lingurite de pulbere de radacina intr-un pahar de apa si se lasa sa macereze vreme de 6-8 ore la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Extractul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca un pahar de apa, dupa care se lasa sa se raceasca. In final, se combina cele doua extracte, iar preparatul obtinut se va administra pe parcursul unei zile.
Tinctura
Se pun intr-un borcan douazeci de linguri de pulbere de radacina, care se acopera cu alcool alimentar de 50 de grade, amestecand incontinuu. Cand intreaga masa de pulbere a fost acoperita, ramanand deasupra un strat de alcool de doua degete, se inchide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de 12 zile, dupa care se strecoara. Extractul obtinut se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza vreme de maximum 2 ani. Se administreaza de regula o lingurita de 4 ori pe zi, in tratamente de 1-3 luni.