In romanticul parc al Castelului Reginei Maria din Balcic (Bulgaria), se inalta una dintre cele mai frumoase constructii de piatra de pe malul Marii Negre: "Vila Printului Nicolae". Resedinta de vara a celui mai mic dintre fiii reginei, asezata la umbra unor imensi platani, vila era candva un loc ferice de refugiu si de petreceri al protipendadei din Romania, retrasa vara in aurul nisipului de la Balcic. Un trecut a carui respiratie se mai simte si astazi sub boltile de roca marina, invelite in caramida rosie. Dupa o lunga perioada, in care autoritatile comuniste bulgare au transformat cladirea in loc de odihna pentru culturnicii lui Jivkov, vila a fost introdusa, in ultimii ani, in circuitul turistic. Dar nu ca hotel, precum sunt celelalte constructii princiare din mijlocul parcului; vila de sub platani a devenit spatiu cultural: casa de picturi, antichitati si... vinuri vechi: "Casa Vinurilor Reginei".
"Kralita" Maria, o umbra de vis
La varsta de 25 de ani, Anna Koleva este principalul custode al "Casei Vinurilor Reginei". Impreuna cu varul ei, Dimitar Vasilev, si cu prietenul si partenerul ei de afaceri, Damian Monev, Anna a transformat parterul cu parfum de epoca al vilei intr-o colectie de vinuri rare. Cand a inaintat proiectul la primarie, aflase un amanunt important: Reginei Maria, pentru care are un adevarat cult, ii placea vinul. Vinul dulce de Tamianka. Domeniul regal, cu o suprafata de circa 25 de hectare, avea vii si pomi, un centru de vinificatie, cazane de tuica, pomare pentru smochine si mosmoane, livezi de migdali si rodii. Anna, al carei bunic era un Valceanov (poate un Valceanu?), a fost atrasa de lumea primei jumatati de secol 20. Inspirata de planurile directorului actual al Castelului Reginei, Dasku Ghiaurov (care doreste sa reconstituie cu fidelitate intreg domeniul regal si mai ales castelul si vilele printilor), Anna a avut suficienta putere de convingere printre producatorii de vinuri ca sa umple incaperile casei cu donatii de la toate cele 129 de centre importante de vinificatie ale Bulgariei. Mostrele, unele de "rasa" curata si veche, imbuteliate in sticle decorate cu aur si cu argint, stau alaturi de picturi inspirate din natura si istoria Balcicului, si de o pretioasa colectie de vesela si obiecte decorative de pe timpul reginei.
Anna a ajuns s-o iubeasca pe "Kralita" Maria, din povestirile batranilor Nicolae, Maria si Liubomir, oameni de incredere de la castel. Inainte sa plece de pe aceasta lume, ei au apucat sa-i descrie via, livada de pomi, cazanele de tuica si tarcurile de nuiele in care se storceau strugurii, dar si curtea palatului, gradina, piscina si interiorul resedintei reginei. Imagini care, uitate de multa vreme, ar putea prinde astazi viata. Regina montase, de pilda, in spatele fiecarei usi de la castel cate o oglinda. Ritual pagan sau impuls narcisist de a se contempla in abisurile de argint si cristal? Un tron de marmura cu lei, in care se aseza, meditativa, regina, lasand adierile marii sa-i fluture voalurile de care nu se despartea niciodata, a disparut. Cine stie ce fost activist comunist se mandreste cu el, in gradina vilei sale? A disparut si cada de baie, din marmura roz, inlocuita cu o cada obisnuita, si mozaicul cu flori incrustat in pereti. Unde sunt efigiile regale, prinse altadata peste fantani? Dar sezlongurile de piele turceasca, risipite pe plaja deschisa in fata castelului, asemenea unui evantai? Urmele romanesti de la Balcic sunt pline de rani...
Un pahar de sampanie, in briza marii
Unde sunt viile reginei? La aceasta intrebare vrea Anna sa raspunda, elaborand, impreuna cu partenerii sai, un proiect de recultivare a podgoriei si a livezii cu aceleasi soiuri de struguri si fructe care-i placeau Mariei. Mizeaza pe sprijinul directorului Ghiaurov, dar se teme de influenta diverselor cercuri de interese care ar putea s-o elimine din joc. Proiectul celor trei tineri este mai mult un act reparatoriu, de justitie culturala, decat o afacere baneasca.
"Reginei ii placeau strugurii din soiurile Ochiul bivolitei, Tamianka, Bulgar, Chaslas si Mardaghios", spune Anna Koleva. "Ii placeau pelinul si sampania facute din strugurii proprii, dar isi servea musafirii si cu tuica de cazan. Ii placea mierea de salcam si cumparase 15 stupi pe care ii tinea la marginea domeniului. Regina era o fire poetica, dar si un spirit practic. Ce noroc am avut sa pot continua o mica parte din indeletnicirile ei gospodaresti! Ma intreb: cum a facut destinul sa fiu intr-un loc atat de drag? Ceea ce facem noi aici, cu gandul la vremurile de aur de odinioara, nu este doar promovarea marilor vinuri ale Bulgariei. In acelasi timp, ridicam o icoana a aducerii aminte, o atractie pentru turistii de pretutindeni".
In ultimii doi-trei ani, turistii romani au descoperit Bulgaria, mai ales Balcicul si statiunea vecina, Albena. Vin in fiecare vara tot mai multi. Anna a constatat, din pragul muzeului ei, asaltat de aproape toti vizitatorii castelului, ca limba romana se aude tot mai des. Ca urmare, un alt proiect i-a incoltit in minte: sa rezerve una din incaperi vinurilor romanesti. "Vinul romanesc nu e cunoscut in Bulgaria", spune ea. "Ar fi minunat sa il promovam, chiar in fosta vila a unui print roman. Daca va fi sa producem vin din viile renascute ale domeniului regal, vom cere permisiunea Ministerului Culturii de la Bucuresti, sa-l inregistram sub numele reginei. Pana cand via plantata de noi va intra pe rod, granitele dintre Romania si Bulgaria se vor subtia de tot, ca, in cele din urma, sa dispara definitiv. Nu uitam ca insasi Regina Maria visa la disparitia granitelor din Europa. Intr-un fel, noi ii vom implini visul".
"Pana la primavara,
mi-am propus sa invat limba romana"
Ambitia Annei este ca in aceasta iarna sa invete inca o limba straina! Stie frantuzeste, englezeste, nemteste si ruseste, dar nu concepe sa nu stie si romaneste. "Pana la primavara, mi-am propus sa invat limba romana. Deja inteleg o multime de cuvinte. Este important sa le vorbesc turistilor romani despre vinuri, in limba lor", spune ea. "As vrea sa le explic ca vinurile noastre pastreaza putin si din mirosul lemnului din aceasta casa. Izul de lemn vechi din ferestre si usi are rolul de a neutraliza mirosurile de tutun, parfum si deodorant ale vizitatorilor, mirosuri care ar putea afecta aromele bauturilor deschise pentru degustare. Iata de ce vila printului Nicolae este un loc atat de potrivit pentru vinuri."
In urma unei sinuzite din copilarie, Anna a ramas cu o mare sensibilitate fata de mirosuri. Identifica usor 17 arome diferite de vin alb si 17 de vin rosu, fiind capabila sa concureze cu orice mare degustator. In traditia bulgareasca a degustarilor figureaza testul pielii. Vinul vechi trebuie sa miroasa usor, perceptibil doar pentru marii senzoriali, ca Anna, a piele de vitel. Daca ar avea o sticla de vin de pe timpul reginei, Anna e sigura ca ar mirosi ca pielea turceasca a sezlongurilor disparute odata cu tronul de marmura de pe tarmul marii. Tronul alb, de pe care Mariei ii placea sa contemple eternitatea in care a disparut.