La 27 de ani, a devenit "om de baza" al Nationalului bucurestean, unde i se incredinteaza partituri de exceptie. In Visul unei nopti de vara, joaca rolul lui Puck, iar in Inima de caine, recenta premiera pusa la National de regizorul rus Yuriy Kordonskiy, face din nou o creatie mult aplaudata de public. Motiv temeinic pentru a incerca sa creionam un portret
- De unde pana unde, atata patima pentru actorie?
- Sunt iesean si casa noastra e aproape lipita de cladirea Teatrului National. Nu vreau sa spun ca din cauza asta am visat de mic sa devin actor, dar am admirat, de foarte mic, teatrul. Ma fascinau actorii. Cam de pe la 9 ani, eram toata ziua-buna ziua in teatru. Teatrul National a devenit, inca din acea perioada, un fel de a doua casa a mea. Ma iubea toata lumea acolo... Stiam spectacolele pe dinafara... Personaje de tot felul ma fermecau, imi aprindeau imaginatia. A devenit aproape firesc ca, in cele din urma, sa devin student la Academia de Arte "George Enescu" din Iasi, facultatea de teatru. Acolo, la Iasi, am avut parte de mari profesori: Emil Coseru si Cornelia Gheorghiu. Tot acolo am jucat si primele roluri, pe scena Nationalului, inca din anii studentiei... Din 2002 sunt student la Unatc, facultatea de Teatru, sectia Coregrafie.
- Cum ati ajuns la Bucuresti?
- "Pasaportul" meu spre Bucuresti s-a numit... Felix Alexa. In 2003, fusesem nominalizat la Premiul Uniter la categoria Debut. Felix Alexa m-a vazut, m-a placut si m-a distribuit in acel extraordinar rol despre care pomeneati la inceput, si anume in Puck... Se joaca de vreo 3 ani spectacolul asta si inca nu a obosit. Daca nu l-ati vazut, va rog sa poftiti! Nu va fi o seara pierduta. Acum joc in vreo 4 sau 5 spectacole pe diferite scene. Sunt intr-un iures continuu. Foarte pasionant!
- In Inima de caine apareti intr-un rol principal, alaturi de Victor Rebengiuc. Un rol cumplit de greu, de pretentios! Dati viata unui personaj-simbol: Cainele Sarik, transformat apoi in temutul Sarikov. Cum e sa joci "cot la cot" cu Victor Rebengiuc? Cu un actor atat de mare si de iubit?
- Inca din clipa in care am aflat ca voi juca in acest spectacol, ba chiar intr-un rol care ma va tine pe scena, pe aproape intreaga durata a spectacolului, in dialog cu Victor Rebengiuc, mi-am zis ca asta este si va fi marele noroc al vietii mele! Mi-a fost dat sa intalnesc, sa cunosc si sa ma apropii nu numai de un actor extraordinar, ci si de un Om extraordinar! Din prima clipa, maestrul Victor Rebengiuc mi-a intins o mana de ajutor, a simtit cand mi-a fost mai greu si m-a ocrotit ca un adevarat parinte... Trebuie sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru acest mare dar!