Se implinesc doi ani de cand fostul premier Adrian Nastase a lansat teoria "cartofului fierbinte". Pentru cine nu-si mai aminteste, d-l Nastase a spus cam asa: "Fosta guvernare Cdr ne-a lasat in mana un cartof fierbinte - proiectul minier de la Rosia Montana". Dar respectivul cartof n-a fost nici racit si nici aruncat la cos de Psd. Dimpotriva, a fost transferat la aceeasi temperatura in palmele subtiri ale guvernului Tariceanu. Din pacate, acest guvern nu s-a obosit sa faca nici un comentariu privind otravita mostenire. Dimpotriva, incalcandu-si propriile promisiuni, si-a ingaduit sa ignore organizatiile societatii civile, populatia din Rosia Montana si imprejurimi, in procesul de avizare a ghidului de referinta privind studiul de impact asupra mediului.
Ca din intamplare, evenimentele dramatice din ultimele luni, inundatiile si, recent, gripa aviara, au prins foarte bine celor care lucreaza in subteranele afacerii, atentia publica fiind indreptata in alta parte. In acest context, singura speranta a societatii civile ramane Parlamentul European, in cadrul caruia Grupul Verzilor are un puternic cuvant de spus. Din randurile acestui grup se detaseaza, prin cunoasterea de la fata locului a situatiei din Apuseni, deputatul Marie Anne Isler Beguin, unul dintre autorii amendamentului privitor la Rosia Montana, din precedentul si din actualul Raport de tara. Din respect pentru lupta de aproape patru ani a revistei "Formula As" pentru salvarea Rosiei Montane, doamna Isler Beguin ne-a acordat un interviu in exclusivitate.
"La Bruxelles, prim-ministrul Tariceanu
a declarat ca, personal,
este impotriva proiectului din Apuseni"
- In precedentul Raport privind Romania, Grupul Verzilor a introdus un pasaj referitor la proiectul Rosia Montana. Cat este de cunoscut acest subiect in Parlamentul European?
- Cred ca am reusit sa sensibilizam intreg Parlamentul European asupra situatiei de la Rosia Montana, punand chestiunea impactului economic, social, cultural si de mediu al proiectului. Aceasta este o mare victorie pentru noi. Cu ocazia unei vizite la Bruxelles, insusi prim-ministrul Tariceanu a simtit nevoia sa declare ca, personal, domnia sa este impotriva proiectului, dar asteapta studiul de impact asupra mediului.
- In luna iunie, Tribunalul din Alba-Iulia a suspendat certificatul de urbanism pe baza caruia a fost elaborat proiectul. Ce semnificatie are, dupa parerea dvs., aceasta decizie?
- Este un proces care arata ca atunci cand sunt facute studii serioase si sunt luate in consideratie directivele europene, nu mai poti actiona dupa bunul plac in materie de amenajare teritoriala. Este o proba ca justitia romana poate actiona cu profesionalism, libera de orice imixtiune.
"Sa aveti mereu in fata ochilor rezervoarele de cianura din lumea intreaga, lasate la voia intamplarii dupa terminarea unor exploatari miniere similare cu ceea ce se pregateste la Rosia Montana!"
- Compania finanteaza un grup de experti pentru realizarea studiului de impact asupra mediului. Credeti ca obiectivitatea acestor experti va fi influentata de finantator?
- Am fost contactata de un astfel de cabinet de experti finantat de compania "Gold Corporation", ca sa-mi ceara parerea despre proiect. Le-am intors pe dos toate argumentele, cunoscute de rosieni si de organizatiile care lupta pentru salvarea Rosiei Montane. Le-am spus: "Ascultati, inainte de a sustine o companie, trebuie sa aveti constiinta profesionala si sa verificati corect impactul exploatarii asupra viitorului unei regiuni intregi! Sa aveti mereu in fata ochilor rezervoarele de cianura din lumea intreaga, lasate la voia intamplarii dupa terminarea unor exploatari miniere similare cu ceea ce se pregateste la Rosia Montana!". "Da", mi-au raspuns, "dar compania are obligatia de a reface mediul si de a aduce zona la starea initiala, dupa terminarea exploatarii..." Le-am raspuns: "Credeti ca suntem chiar atat de naivi? Citati-mi o singura companie multinationala capabila sa anticipeze durata unei mine de aur, si mai ales aratati-mi una care si-a indeplinit obligatiile de refacere a mediului, asumate initial prin studiul de impact! Numiti o astfel de companie, oriunde pe acest glob pamantesc!". Evident, n-au avut replica, pentru simplul motiv ca asa ceva nu exista.
- Presiuni mari par a fi exercitate asupra guvernului roman pentru a-l determina sa-si dea acordul. Chiar guvernul Canadei, ignorand o recomandare de abtinere venita de la propriul parlament, exercita un lobby sustinut in acest sens. Ce credeti ca se va intampla?
- Guvernul are obligatia sa-si mentina cumpatul si sa inteleaga ca efectiv a fost pus pe o cale gresita de dezvoltare economica chiar in inima Transilvaniei. Probabil mina aurifera in chestiune va dura 20 de ani, si ne intrebam cine va veni sa plateasca distrugerile cauzate de exploatare, atat la nivel economic, cat si cultural si social? Mai mult ca sigur, comunitatea locala, bugetul national si Uniunea Europeana vor fi platitorii. In nici un caz nu va veni o tara din afara Europei sa finanteze refacerea mediului la Rosia Montana. Asadar, in momentul de fata, argumentele stiintifice si juridice sunt limpezi. De aceea, nu ma indoiesc ca asistam la debutul demontarii acestui proiect.
"N-am vazut niciodata o situatie ca asta, in care o companie fara aprobari legale ajunge sa stramute populatia, in numele unei ipotetice exploatari miniere!"
- Dar au avut deja loc stramutari ilegale de populatie! Avand un avantaj in coruptia romaneasca, compania a actionat de parca ar fi avut toate aprobarile in buzunar!
- Exact acest lucru l-am spus expertilor respectivi, care incercau sa ma convinga de oportunitatea cauzei lor. "Ascultati", le-am zis, "n-am vazut niciodata o situatie similara, in care o companie ce nu are toate aprobarile legale, ci se afla doar in stadiul de a propune un proiect, ajunge sa cumpere case de patrimoniu, sa stramute populatia, sa demoleze zeci de locuinte, in numele unei ipotetice exploatari miniere! Acest lucru este fara precedent, si este cu atat mai inacceptabil, cu cat se petrece intr-o tara europeana."
- Ministerul Mediului nu a consultat populatia afectata si societatea civila inainte de a elabora ghidul necesar studiului de impact. Ce conventii si directive europene au fost astfel incalcate?
- Conventia de la Aarhus, ratificata si de Romania, si Directiva 2003/35/Ce, care va fi transpusa in curand si in legislatia romaneasca. Am solicitat mereu autoritatilor romane de mediu o mai mare transparenta si largirea maxima a cadrului celor care iau decizii in cazuri precum cel de la Rosia Montana. De aceea, nu pot decat sa sustin inca o data respectarea Conventiei Aarhus si a directivelor europene, asa cum am cerut si in precedentul raport asupra Romaniei. Din informatiile pe care le detinem, lucrurile se desfasoara in continuare in spatele usilor inchise, deci in mod ilegal, ministerului revenindu-i o mare responsabilitate pentru aceasta situatie.
- Au venit observatorii romani la Parlamentul European. Ce le veti spune, in legatura cu Rosia Montana?
- Ca reprezentanti ai poporului roman, observatorii trebuie sa ia nota de ingrijorarea noastra si sa determine autoritatile de la Bucuresti sa procedeze la o consultare populara privind continuarea sau oprirea proiectului din Apuseni.
D-nei Isler Beguin ii puteti scrie, in franceza sau engleza, la e-mail: maisler@europarl.eu.int
Persanyi Miklos, ministrul Mediului din Ungaria
"Primul scop al guvernului maghiar este ca investitia in mina de aur de la Rosia Montana sa nu se concretizeze niciodata. Vom putea preveni astfel aparitia riscurilor de poluare. Extinderea proiectului de la Rosia Montana, amploarea lui au o foarte mare importanta, putand afecta nu doar zona respectiva, dar, printr-o eventuala scurgere de deseuri, ar putea afecta si bazinul Tisei. Romania va deveni membra a Uniunii Europene. Aceasta a stabilit nu de mult cateva principii severe privind mineritul si utilizarea de substante poluante in exploatari, printre care si substantele care contin cianura. Romania a acceptat aceste principii, astfel ca orice mina va trebui dotata cu tehnologie performanta, pentru a reduce riscurile."