Incet dar sigur, Capitala si-a regasit efervescenta artistica din anii ei cei mai buni, cand artistii romani faceau glorie internationala. Opera romana isi deschide stagiunea de toamna cu o Traviata de zile mari, in vreme ce la Bulandra, un nou spectacol in regia lui Yuriy Kordonskiy se joaca cu casa inchisa
Opera romana
Aplauze si ovatii pentru Traviata
Compusa in 1853, capodopera lui Giuseppe Verdi a fost reprezentata la Bucuresti dupa numai cinci ani, inregistrand un mare succes. (Inaintasii nostri erau cu mult mai europeni decat noi.) Pe langa frumusetea desavarsita a muzicii, dramatismul libretului a contribuit deopotriva la uriasa audienta a operei. Dupa cum se stie, La Traviata a trait cu adevarat, ea fiind "Incarnarea celei mai absolute femei care a existat vreodata" - dupa cum o caracterizeaza Franz Liszt. Ca este adevarat, o dovedeste magia pe care aceasta fiinta a exercitat-o asupra contemporanilor ei. Alexandre Dumas-fiul a transformat-o in personaj literar (Dama cu camelii), in vreme ce Verdi a facut-o nemuritoare prin muzica. Un destin transferat si interpretelor ei. In cei 150 de ani de existenta, Traviata a reprezentat o provocare artistica pentru toate marile voci ale muzicii lirice, de la Divina Callas, la celebrele soprane ale operei romanesti: Virginia Zeani, Magda Ianculescu, Eugenia Moldoveanu, Ileana Cotrubas... Tot o romanca ii da stralucire nemuritorului personaj si in spectacolul de deschidere a stagiunii actuale a Operei Nationale din Bucuresti. Si anume, Elena Mosuc, o superba Violetta, venita anume din Elvetia, pentru a ne cuceri definitiv si pe noi. Un spectacol stralucitor realizat de Cristian Mihailescu, in care trebuie remarcati deopotriva Marius Manea (Alfredo) si Iordache Basalic (Germont), conducerea muzicala apartinand "clasicului", de acum, in viata, Cornel Trailescu, coregrafia mereu inspiratului Ioan Tugearu. O mentiune in plus, pentru scenografia Vioricai Petrovici - o artista mult prea modesta fata de harul ei. Prin spatii transparente, mobile lascive, luxuriante, picturi erotice, costume deosebit de inspirate, toate vazute ca printr-un fum alb-trandafiriu, artista aduce un plus de teatralitate, de culoare, dar si de tensiune, spatiilor care au marcat existenta Violettei: saloanele pariziene, "cuibul ei de lux", resedinta de la tara.
Pe scurt, o seara extraordinara, rasplatita cu aplauze si ovatii binemeritate. O seara innobilata de prezenta in stal a unor "invitati de onoare" ai Directorului interimar al Operei Romane (arh. Catalin Arbore). Si anume, artisti care au contribuit la gloria, in lume, a operei romanesti de ieri si de azi: Nicolae Herlea, Pompeiu Harasteanu, Dan Iordachescu, Silvia Voinea, Eugenia Moldoveanu, Ileana Iliescu, Ioan Tugearu.
O seara in care, odata cu noi, simpli iubitori ai marii Muzici, pana si cei mai exigenti critici de specialitate prezenti la eveniment i-au aplaudat si ovationat, in final, pe cei ce au insufletit spectacolul cu arta lor.
Teatrul National
O feerie ruseasca:
Bulgakov "inscenat" de Kordonskiy
O alta superba oferta a acestei toamne este premiera cu spectacolul Inima de caine, dramatizare si regie de Yuriy Kordonskiy, dupa nuvela cu acelasi nume a lui Mihail Bulgakov (1891-1940).
Mare prozator, dramaturg si eseist, Bulgakov s-a impus in admiratia publicului roman, mai ales prin romanul Maestrul si Margareta (terminat in 1940, cu putin inainte de moartea autorului, dar publicat abia dupa trei decenii de la disparitia sa), cat si prin antologicul spectacol (adaptare dupa roman) de la Teatrul Mic, in care au triumfat Valeria Seciu, Stefan Iordache si Dan Condurache, in regia minunatei Catalina Buzoianu.
Critic acerb al comunismului, al modului de viata propus si impus de ideologia comunista, ridiculizand pana la extrem ideea crearii "omului nou", Bulgakov, ajuns pe culmile deznadejdii, ii scrie lui Stalin o lunga scrisoare care se incheie cu aceste randuri, atat de evocatoare pentru tragismul existentei sale: "(...) Rog Guvernul sovietic sa procedeze cu mine cum va gasi de cuviinta, dar sa procedeze cumva, intrucat In Acest Moment eu, dramaturgul care a scris 5 piese, cunoscut in U.R.S.S. si peste granita, am in fata doar saracia, alungarea in strada si moartea"...
Pusa in scena tot de un rus - atat de talentatul regizor Yuriy Kordonskiy, colaborator de tinuta al Teatrului Bulandra (unde a semnat, rand pe rand, spectacolele de mare rasunet - Casatoria, Unchiul Vanea si Sorry), nuvela Inima de caine devine o transpunere "in cunostinta de cauza", o biografie "pe dinauntru", un cutremurator "remember". Dar si un avertisment! Nu cumva sa ne intoarcem in iadul din care tocmai am scapat!
Alesi, indrumati si... "starniti" de tanarul magician Kordonskiy, actorii isi sustin cu brio partiturile. Distributia cuprinde nume sonore ale teatrului romanesc: Victor Rebengiuc, Mircea Rusu, Florina Cercel, Cecilia Barbora, Marius Manole, Serban Ionescu, Radu Gheorghe, Alexandru Bindea. Si pe mai tinerii: Tania Popa, Afrodita Androne, Dragos Ionescu, Razvan Popa, Monica Florescu. Evoluand in atat de sugestiva scenografie creata de multi-premiata Stefania Cenean, subliniata si de ilustratia muzicala imaginata de actorul-om-orchestra care este, acel unic, in felul sau, Radu Gheorghe, interpretii acestei tragi-comedii-fantastice invie cu brio o lume in care, striviti de umilinte si abuzuri, am trait si noi. Prezent la premiera, Ion Caramitru, fostul actor al Bulandrei, in prezent director al Tnb, a sintetizat cum nu se poate mai bine evenimentul: "Literatura buna, regie tanara si expresiva, actori talentati, intr-un decor splendid si o traducere pe masura, ma fac sa sper intr-un succes". Succesul s-a instalat inca de la premiera. Si va insoti, sunt sigura, pe toata durata vietii sale, acest spectacol despre propriul nostru trecut.