A fost o vreme cand, indoctrinata de prea multa "stiinta" de carte, incepusem sa am indoieli cu privire la credinta ortodoxa... Auzeam in stanga si in dreapta de alte cai spirituale si ma batea gandul sa caut acolo ceea ce eu aveam la indemana si nu stiam pretui... In cele din urma, m-a ferit Dumnezeu de pericolul de a merge pe cai straine, desi lupta a fost grea, am indurat multe ispite si am fost coplesita de framantari si revolte interioare. Au trebuit sa treaca niste ani, ca sa iasa la iveala sminteala pe care alte mijloace spirituale le produc in mintea si sufletele celor care au parasit calea credintei adevarate.
In anii aceia, o carte de capatai, un indrumar pentru "intelectualul" din mine, care nu era multumit de nivelul "sub-academic" pe care il intalnea in cadrul comunitatii ortodoxe, a fost "Jurnalul fericirii" al lui Nicolae Steinhardt. O carte de exceptie, care a fost pentru mine acea caramida ziditoare ce a repus temelia credintei ortodoxe in sufletul meu. Eram "o fericita", ca ma nascusem si ma botezasem in credinta ortodoxa, dar nu imi dadeam seama. De multe ori, obisnuit cu lucruri pretioase si la indemana, nu le mai acorzi atentia cuvenita, trebuie sa ajungi in situatia disperata de a le pierde, ca sa iti recastigi dreptul de a le redobandi si folosi pentru minte, inima si suflet. Da, a trebuit sa citesc povestea unui intelectual evreu de inalta tinuta, Nicolae Steinhardt, ca sa inteleg ca de multe ori "sminteala" de dreapta (exagerarea unor aspecte ale dreptei credinte) este la fel de periculoasa ca si sminteala de stanga - adevarata sminteala, concentrata de Satan si slujitorii lui. Daca nu ati citit aceasta carte, cautati-o, se gaseste peste tot, in librarii si biblioteci. La vremea cand am citit-o eu, se gasea mai greu. O recomand mai ales celor ce nu regasesc in ortodoxie nivelul rafinat-intelectual pe care il cauta. De fapt, acest nivel exista, e de o simplitate remarcabila, si tocmai de aceea pare ascuns celor cu pretentii ale mintii si o deschidere mai mica a inimii...
Dupa ce am citit cartea, am descoperit si calea care m-a dus in Maramures, la Manastirea Rohia, unde am aprins o lumanare la mormantul lui Steinhardt - monahul Nicolae -, ce si-a petrecut acolo ultimii sai ani de viata. El reaprinsese in sufletul meu lumina credintei adevarate, si de aceea, ori de cate ori voi merge la Rohia, voi pune o scanteie din aceasta lumina pe mormantul sau.
***
Ortodoxia are "margaritarele" ei si putini sunt cei care stiu sa le pretuiasca. Din fericire, mesagerii ei sunt puternici. Daca, de pilda, doriti sa va "imbaiati" in credinta, sa ascultati predici neasemuit de frumoase, alegeti-l pe parintele Bartolomeu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului. Nu are egal.
Pe Internet exista un site care vi le aduce acasa: www.arhiepiscopia-ort-cluj.org. Bartolomeu Anania este cel care a scos si ultima versiune a Bibliei (cu adnotarile de subsol), e un extraordinar orator, un erudit al cuvantului, un teolog riguros, manuitor al condeiului desavarsit, un intelectual de mare anvergura, un profesionist al Bisericii. Si, nu in ultimul rand, un parinte tare sfatos, apropiat de cei tineri. In special cei cu pregatire universitara nu se poate sa nu recunoasca in acest teolog un reper de care sa tina seama cand sunt cuprinsi de indoieli... Vi le spulbera cu inteligenta, rigoare si multa dragoste. Pentru un intelectual ce doreste sa cunoasca cu adevarat ortodoxia, parintele Bartolomeu e calauza dorita. Avand in vedere si varsta inaintata (in jur de 85 de ani), e absolut remarcabila prestatia sa de fiecare duminica, pe care eu o astept cu nerabdare...
Sa-i dea Dumnezeu ani indelungati, sanatate si o minte lucida, spre bucuria celor care ii asteapta cuvantul. Ascultati-i predicile si il veti avea pe Dumnezeu mai aproape de sufletele si inimile voastre!
Enia Escu - e-mail: enia_08@yahoo.com,
exe_08@yahoo.com