In urma cu multi ani, vorbind el la "Teleenciclopedia" despre nu mai stiu care tablou al unui maestru al Renasterii italiene, a pomenit, ba chiar a incercat un fel de mini-eseu despre "Singuratatea capodoperei"... Acum, acest titlu mi se pare foarte potrivit pentru un mic comentariu despre un film exceptional care ruleaza, aproape nestiut, pe ecranele Bucurestilor. Este vorba despre Negutatorul din Venetia.
Dupa cum o arata si titlul, filmul isi are nobila sursa in piesa cu acelasi titlu a lui Shakespeare, geniul de la Stradford-upon-Avon. Regia ii apartine lui Michael Radford, un englez nascut in 1946 la New Delhi, in India. Radford isi face o parte din studii la Oxford, apoi, dupa ce functioneaza ca profesor la Edinburgh - in Scotia - studiaza la National Film School - pe care o va absolvi printre primii 25. Cu filmul Another Time, Another Place, Radford se vede selectionat la Cannes, in 1983, la sectiunea "Quinzaine des Realisateurs". In anul urmator, el face o stralucita adaptare a cartii lui Orwell, "1984", in care au jucat Richard Burton si John Hurt. Michael Radford lucreaza mult in ultimii 20 de ani. Paraseste Anglia pentru un timp - preferand sa traiasca in Italia. In tara lui Visconti si a lui Fellini, pe langa filmele de publicitate, el realizeaza un film, as zice, antologic, Il Postino - Postasul. "Primul film italian facut de un englez", cum avea sa-l defineasca actorul principal al filmului, Postasul - insusi, extraordinarul Massimo Troisi. Secondandu-l cu mare si neasteptat talent pe Philippe Noiret, unul dintre "monstrii sacri" ai filmului francez contemporan, Troisi si-a interpretat cu atata ardoare rolul de postas, incat nu si-a crutat, defel, sanatatea. Ti a platit scump acest sublim efort. A murit indata dupa incheierea filmarilor, incat nu a putut sa se bucure de numeroasele si importantele premii obtinute de Postasul sau.
Revenind la filmul despre Shylock - Negutatorul din Venetia, sa spunem ca el are parte, pe langa o stralucita regie, si de o distributie de zile mari: Al Pacino (Negutatorul), Jeremy Irons, Joseph Fiennes, Lynn Collins.
Randurile acestea nu isi propun sa fie o cronica de film. Ele se vor doar un indemn: "Duceti-va sa vedeti aceasta - aproape - capodopera, aceasta propunere de meditatie asupra violentelor lumii noastre (filmul avand si o acuta nota de actualitate), aceasta invitatie la generozitate, la ingaduinta, la iertare. La ideea de a ne accepta unii pe altii asa cum suntem. Cu binele si cu raul din noi". Binevenitul canal de televiziune "Senso", cu un repertoriu foarte bogat de teme culturale "extrase" din cele mai variate specii ale artei, a transmis si a reluat de cateva ori un "Making of" - adica un reportaj cu fragmente de la filmari, cu ganduri ale autorilor, ale interpretilor principali - menit sa ne starneasca si mai mult - daca mai era cazul! - interesul pentru acest film.
Ti totusi, intr-o zi de miercuri - cand ploaia se oprise pentru un timp in Bucuresti - in cochetul cinematograf Corso nu se aflau decat... 16 spectatori. "Negutatorul" era aproape singur... Oare de ce?!