In Romania, unde exista si hoti de la groapa de gunoi, a reaparut categoria hotilor din zonele sinistrate. Exista profesionisti care te sperie prin calmul lor cinic. Hotii buzoieni, vranceni sau olteni si-au pastrat cumpatul de inundatii, dar au fost prezenti la locul de munca imediat dupa declansarea catastrofei. Greu de spus ce au gasit acolo unde apele nu au mai lasat decat noroi. Insa au dat dovada de o capacitate de organizare pe care autoritatile ar trebui s-o invidieze. In pietele din judetul Vrancea au aparut, aproape imediat dupa declansarea dezastrului, tone de carne stricata, provenita, pare-se, de la mortaciunile puse in vanzare de retelele de hoti. Localnicii i-au prins pe hoti muncind pe camp la coasa. Coseau resturile de recolta ramase prin smarcuri.
De profesionalism a dat dovada si unul dintre functionarii prefecturii judetului Vrancea, a treia persoana in ierarhia institutiei, care a fost prins cu beciul plin cu conserve. Adunase acolo, ca harciogul, mai bine de 100 de baxuri de conserve din rezervele de stat. Le-a furat cu toptanul, ajutat de subordonati, iar transportul acasa l-a facut tot cu masina prefecturii. Dupa cum au descoperit politistii, e vorba despre o parte din ajutoarele indreptate catre Vrancea, una dintre zonele cele mai afectate de inundatii. Cum ajutoarele veneau de la rezerva de stat, iar omul era reprezentantul statului in teritoriu, furtul pare legitim.
Inundatiile nu au pus doar problema delasarii si lipsei de profesionalism a administratiei locale care a investit bani in orice altceva decat in corectia albiilor de rauri sau in reimpadurirea terenurilor forestiere pe care stihiile economice din ultimii ani le-au chelit, ci si pe cea mai delicata, a omeniei din noi. Complicat si plin de capcane este circuitul ajutorului in natura. De regula, oamenii se solidarizeaza spontan in fata catastrofelor. Multi vor sa acopere o parte din nota de plata. E o problema de constiinta, spun ei. S-au strans astfel zeci de miliarde de lei. Fiecare dupa puteri. Unul a donat o paine, altul o casa. Unii si-au dat jos medaliile olimpice si hainele de protocol, si-au suflecat mainile, si-au golit conturile si au plecat cu camioanele cu ajutoare. Au facut-o repede, pentru ca dezastrul nu asteapta.
Putini sunt cei care, in timpul dezastrului, mai au vreme de propria imagine. Putini, dar buni. Politicienii, de pilda, cu un ochi in sondaje si cu altul la camerele Tv, pozand mereu cu dezastrul in fundal. La fel reprezentantii statului, care semneaza sub fotografiile de pe prima pagina a presei locale ca in condica de prezenta. Ajutoarele lor sunt mai degraba simbolice. De multe ori, sinistratii ultimilor ani au primit pe langa conservele de carnati cu fasole, si pliantele partidelor la guvernare. Iar daca nu le-au primit, au fost instruiti, pe scurt, in legatura cu programul si statutul partidului. Politicienii, chiar si prostanaci, au fost prezenti la locul catastrofei, nu pentru a vedea cum pot fi de folos pe vremuri de restriste, ci cum pot folosi vremurile carierei lor politice. Iti trebuie pentru asta nu doar echilibru profesional, ci si o mare doza de cinism. La urma urmei, prin ce difera un functionar din prefectura care fura conservele pentru sinistrati, de hotii care umbla printre ruine incercand sa obtina un ce profit sau de activistii si securistii care, pe cand oamenii mureau in strada, puneau la punct furtul unei tari? Si conservele, si tara proveneau tot din rezerva de stat.
La ultima ora, hotul de conserve nu s-a simtit bine. S-a internat intr-un spital condus de un pesedist de frunte. Normal, omul a dat cinstea pe rusine, dar a conservat valorile partidului!