- Inundatiile catastrofale din Romania au fost provocate
de defrisarea abuziva a padurilor! -
Opinia specialistilor
Ing. Cristian Grecu, presedinte Actiunea Civica Directa
"Responsabilitatea nu este a Naturii si nici a lui Dumnezeu.
Pe multi dintre vinovati ii vedem la televizor"
In ultimele zile, canalele media sunt inundate de expresii gen "viiturile ucigase", "natura triumfatoare", ori chiar "Dumnezeu ne-a potopit!". Pana la a acuza insa Natura sau pe Dumnezeu, ar fi mai indicat sa cautam vinovatii printre noi, pe pamant. Fireste, e mai comod ca, dusi la vale de vartejul efectelor de conjunctura, sa trecem sub tacere cauzele pe cale de eternizare ale dezastrelor de tot felul. Guvernul, prefecturile, primariile, celelalte organisme si institutii ale autoritatilor publice locale si centrale par depasite de situatie. Ele se straduiesc amarnic, fie sa mai peticeasca pe ici-colo cate ceva, fie sa invoce diverse motive pentru ca imaginea proprie, si asa intrata serios la apa, sa nu fie inghitita ireversibil de oceanul nemultumirii populatiei. Cu consecinte dezagreabile la proximul vot! Nu sunt cele dintai inundatii si, cu siguranta, nu vor fi nici ultimele. Mai ales daca situatia actuala se va perpetua. Iar cine se multumeste sa ne inunde doar cu promisiuni si justificari, in speranta ca, dupa ce vor trece si aceste ape, ei, pietrele cele tari, vor ramane neclintite in confortabila albie a puterii - se amagesc singuri. Ragazul intre doua catastrofe naturale se va scurta inexorabil. Amanarile nu inseamna rezolvare. Nu va fi indeajuns sa tot apelam la colecte publice - altfel o expresie minunata a solidaritatii umane! - si nici ca guvernul sa aloce fonduri tot mai mari pentru ridicarea de diguri tot mai inalte si saparea de canale tot mai adanci. Sau pentru inmultirea numarului de barci de salvare, a sirenelor de avertizare ori pentru achizitionarea softurilor de computer care sa ne arate, intr-o grafica impecabila, ce zone vor mai fi inundate la ploaia urmatoare. Nu e suficient sa-ti dai afara namolul din curte sau apa din dormitor si nici sa-ti construiesti casa in varful dealului sau al parului! Trebuie sa vezi de unde vine acea apa si de ce se revarsa acel namol. Pentru a le opri acolo, la sursa, pe cat posibil. Iar in directia aceasta, nu se face acum mai nimic. Dimpotriva! Cu fiecare zi scursa, cu fiecare act normativ voit lacunar sau pur si simplu iresponsabil, cream conditii optime ca apele si namolul ce ne bantuie diurn sau nocturn sa se reverse in cantitati tot mai mari si tot mai des.
Este suficient sa contemplam o harta a actualelor zone inundate si apoi sa privim putin in amonte de ele. Ce constatam pe vaile Trotusului, Oltului, Lotrului, Argesului, Jiului, Muresului, Siretului, pe meleagurile Vrancei, Harghitei, Bacaului, Neamtului, Sucevei, Buzaului, Hunedoarei etc.? Munti intregi dezbracati samavolnic si inconstient de padurile care stabilizau versantii si retineau apele pluviale. Zonele inundate sunt exact acelea in care s-a defrisat masiv. Sunt pacate care nu se platesc imediat, dar cu cat scadenta intarzie, cu atat ea este mai severa. Acum insa, chiar in timp ce parcurgeti aceste randuri, cohorte de Taf-uri, un furnicar de drujbe, colonii de gatere si siruri indelungi de camioane de toate tonajele, doboara, spinteca, toaca si cara la vale lemnul din maltratatele paduri ale acestei tari. Un furt abject de avutie nationala. In urma raman doar o siberie de munti dezgoliti si "tapinarii" locali, in fapt, niste bieti pauperi confruntati cu disparitia obiectului muncii, daca nu cumva au si migrat la munci in Occident. Ce sa mai faci intr-un loc unde padurile au fost rase? Tot ei, dar si familiile lor, vor fi cei dintai expusi consecintelor propriilor fapte, dupa ce-au consimtit sa serveasca interese de cele mai multe ori straine de cele ale locului. Potopul venit la vale nu a luat si nici nu va lua niciodata agoniseala de o viata a vreunui guzgan rozaliu sau sobolan cenusiu! Acestia stau linistiti, departe de locul sinistrului, bucurandu-se intens si sistematic de vilele, automobilele, vacantele si conturile din banci straine, toate ridicate pe seama aducerii Romaniei in stare de faliment politic, economic, social, moral si ecologic. La o adica, ei se pot chiar muta rapid in Ibiza, Monte Carlo, Bahamas etc., lasand rezolvarea dezastrelor pe seama unor idioti utili, de sacrificiu. Iar acestia vor apela, desigur, la bugetul tarii. Sau la creditele externe. Finalmente insa, tot la nivelul buzunarului de simplu contribuabil se va trage linie si se va face socoteala!
Solicitam acum de la guvernanti, masuri reale si eficiente, nu palavrageli politicianiste si nici cosmetizari de rapoarte catre supervizorii din Ue. Ne-am saturat ca sesizarile referitoare la abuzuri, coruptie si fraude sa lancezeasca prin sertarele politiilor si primariilor locale, ale curtilor de conturi, prefecturilor, ministerelor s.a.m.d. Iar luand cazul particular al jafului generalizat din paduri, suntem satui de inspectiile grangurilor burtosi, macinati de suferinte digestive, in urma chiolhanurilor la care se dedau regulat prin salile de ospete ale consiliilor locale sau ocoalelor silvice. Dar din ce in ce mai multi cetateni vor invata sa reclame in alta parte ceea ce nu se rezolva la primariile de pe vaile Buzaului, Trotusului ori Putnei, adica acolo unde clicile unor Hayssam & Co., cu spatele asigurat de pecinginea politicianista mioritica, inca taie paduri si spanzura destine. Zilele acestea au fost curmate vieti si au fost expediate in neant sute si mii de gospodarii din acele zone. Responsabilitatea nu e a Naturii. Si nici a lui Dumnezeu! Pe multi dintre vinovati ii vedem zilnic, perorand la televizor, etalandu-se degajati pe holuri de marmura, facand bancuri "subtiri" si ranjind smechereste din postura de "alesi ai poporului", fie ca momentan se gasesc - unii inregimentati in tabara de opereta a "Puterii" si restul in cea a "Opozitiei". Iar Guvernul trebuie sa stie ca cei care nu mai suntem dispusi sa toleram abuzurile nu suntem, din cauza asta, antiromani. Nici macar euro-sceptici. Ar trebui sa se inteleaga, in stratosfera politicii romanesti, ca nu e in beneficiul nici unui om onest si muncitor din aceasta tara, ca Romania sa bata la usile Europei din postura de orfan aurolac, famelic si chilug, adus in aceasta stare sordida, dupa ce-a fost siluit, vreme indelungata, de perversii acestei tranzitii interminabile.
Roxana Bojariu, climatolog la Institutul de Meteorologie
"In zonele unde padurile au fost defrisate,
torentele lovesc nestingherite, cu toata puterea"
Exista clar o influenta a padurilor asupra microclimatului si e adevarat ca in tara noastra a inceput sa se taie cam mult din ele. Nu este tocmai corect sa spunem ca inundatiile sunt cauzate exclusiv de defrisari, dar putem spune fara sa gresim ca ele au fost si sunt amplificate de defrisari. In sensul acesta, cel mai important este efectul pe care-l au taierile in ceea ce priveste curgerile, siroirile cauzate de precipitatii. Padurile franeaza torentele, le opresc din forta lor distrugatoare. Daca din zona in care se formeaza aceste torente padurile au fost defrisate, ele vor lovi nestingherite, cu toata puterea. Pentru ceea ce s-a intamplat la noi este foarte important de retinut aspectul acesta, pentru ca au fost despadurite tocmai pantele riscante din punct de vedere al scurgerilor de precipitatii. Torentii nu au mai intampinat nici o rezistenta, s-au format viituri, iar lucrurile s-au agravat. Un alt aspect important este acela ca local, padurea modifica ciclul hidrologic; padurea "respira", padurea "transpira", vaporii pe care copacii ii degaja influenteaza precipitatiile in regiunea respectiva. Apa din precipitatii este acumulata altfel intr-o zona impadurita, infiltratiile in sol sunt din nou modificate daca padurea dintr-un anumit loc dispare. Si sa nu uitam de vant care, daca nu va mai intampina barajul unei paduri, va transporta precipitatiile pe o zona mai extinsa. Forta de frecare pe care o padure o are cu vantul influenteaza furtunile: o furtuna odata declansata va pierde din energie daca are de traversat o padure, pe cand intr-un camp deschis... Pana si radiatiile solare au o legatura mare cu defrisarile, pentru ca de pe o zona in care vegetatia a disparut, radiatiile solare se vor reflecta mult mai puternic. In concluzie, toate aceste elemente sunt legate intre ele, iar orice dezechilibru antreneaza o reactie in lant care poate avea, dupa cum se vede acum in Romania, efecte dezastruoase.
Ing. Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele Eco Civica
"Toate zonele defrisate au generat torente,
puhoaie si viituri cu efecte tragice"
Conform specialistilor neinregimentati politic (care nu au tendinte de cosmetizare prodomo), doar in ultimii 15 ani, in Romania s-au taiat cca 5000 de kilometri patrati de padure. O zona cam cat Rezervatia Biosferei Delta Dunarii nu-si mai indeplineste rolul de regularizator al debitelor hidrografice, de oxigenant, de aspirator al poluantilor si prafului, de gazduitor de biodiversitate, de termostatant si umidificator al imprejurimilor, de decolmatant al apelor, de stabilizator al malurilor, de domolitor al fortei vantului (a carui violenta poate fi diminuata cu 30%), de contribuitor la sanatatea conationalilor nostri. In fiecare an, numai din judetul Bacau dispar 50 de ha de padure. Si in Vrancea, Neamt, Suceava (judetele unei Moldove devastate de furia apelor) este continuata "traditia" de rosie amintire a Sovrom-urilor care au barbierit Obcinele Bucovinene si codrii lui Stefan cel Mare. Actualmente, mafia araba (cu Omar Hayssam & Co.), sustinuta de politicieni locali, rade anual milioane de arbori, unii neajunsi la varsta optima de exploatare. Daca am face o harta a amontelui defrisat, vom putea trasa fara nici un fel de eroare consecintele efectelor ploilor asupra avalului. Toate zonele defrisate din munte si de pe dealuri au favorizat generarea unor torente, puhoaie si viituri cu efecte tragice. De moment si pentru viitor. Cine sunt vinovatii? Hotia, coruptia, inconstienta si goana dupa gologani si glorie efemera sunt principalii factori care au stimulat defrisarile abuzive si, implicit, inundatiile catastrofale din zilele noastre.
Fara discutie, mai exista si alti factori care au amplificat proportiile acestui dezastru. As enumera neglijenta ori "miserupismul" celor de la Apele Romane, deturnarea unor fonduri menite imbunatatirilor funciare, exploatarea inconstienta a pietrisului din albia raurilor, unele amenajari piscicole prost concepute, constructii rudimentare sau neautorizate amplasate in zonele de risc. Bine ar fi ca dezastrul produs sa le dea de gandit guvernantilor si hotii padurilor sa fie opriti. Din pacate, jaful continua la capacitate maxima, concomitent cu efortul de-a sterge consecintele inundatiilor. Pana cand guvernul nu se decide sa renunte la stilul de opereta in care activeaza, diluviile vor continua sa loveasca necrutator Romania.
Iata cateva masuri care pot duce la limitarea unor consecinte viitoare:
Impadurirea tuturor versantilor din amontele zonelor inundate. (Operatiunea ar putea dura cel putin zece ani, iar eficienta acesteia ar putea fi constatata peste vreo 30 de ani)
Stoparea totala a defrisarilor rase din zonele montane.
Regularizarea debitelor raurilor mai importante prin construirea unor hidrocentrale care produc o energie electrica nepoluanta, de peste cinci ori mai ieftina decat cea obtinuta in urma arderii combustibilului folosit (petrol si derivate, carbuni, gaze).
Depolitizarea Directiilor Silvice, a Garzii Nationale de Mediu si a organelor de control din domeniul silviculturii.
Anuntarea de catre Ocoalele Silvice, a Garzii Nationale de Mediu si a organelor de control din domeniul silviculturii.
Anuntarea de catre Ocoalele Silvice de stat sau particulare, prin panouri amplasate la fata locului, in presa si prin posta electronica, a intentiilor de defrisare. In acest mod, vor putea exista, conform prevederilor Legii Mediului si a unor alta acorduri semnate de Romania, dezbateri publice cu privire la un eventual prejudiciu adus mediului inconjurator.
Cooptarea unor Ong-uri si a unor reprezentanti ai cercurilor stiintifice de profil in randul autoritatilor ce decid defrisarile.
Interzicerea de a se construi in rezervatii, in ariile protejate si in luncile inundabile.
Interzicerea vanzarii atat in tara, cat si in exterior a materialului lemnos dobandit din taieri ilegale.
Cresterea ritmului impaduririlor. (In anul 2004, Psd-ul a impadurit 10.000 de ha, fata de promisiunea de 105.000 ha...
) Inasprirea controlului transportului de material lemnos, eventual apelarea la efective politienesti din strainatate, pana la reglementarea situatiei conform normelor Ue.
Inregistrarea si monitorizarea tuturor drujbelor. Acordarea unor permise de folosire a acestor unelte, intr-un regim similar cu cel al armelor de foc.
Dotarea cu mijloace tehnice a voluntarilor ecologisti pentru a putea inregistra ilegalitatile surprinse pe teren (aparate de fotografiat, camere video, reportofoane, telefoane mobile).
Echipe de interventie rapida pentru anihilarea oricaror tendinte observate de jaf al padurii, inca de la faza zgomotului produs de drujbe.
Reautorizarea gaterelor. Actualmente, peste 50% (unii afirma ca cifra e 80%) dintre prelucratorii de lemn functioneaza ilegal.
Foto Rompres 3