"Daca, aderand la Ue, romanul nu se arata mandru de a fi roman si accepta sa-si sacrifice satele, agricultura, mediul si traditiile, doar de dragul acestei aderari, atunci Romania ar face mai bine sa nu intre in Ue"
Conform unui sondaj recent, mai mult de jumatate dintre romani isi pastreaza calmul in fata turbulentelor din atmosfera Ue. Decat sa-si faca probleme pentru anul aderarii, 2007, 2008 sau 2009, romanii se intreaba mai degraba ce se va intampla cu ei dupa aceasta aderare. Cat va dura perioada vacilor slabe, si cand va veni randul celor grase? Altfel spus, care este pretul ce trebuie platit si cu ce ne alegem dupa? Taranimea se va adapta sau va trece direct in istorie? Ciobanii vor mai fi lasati sa-si faca branza la stana? Va triumfa agricultura industriala, in locul gospodariilor taranesti? Ne vor inunda semintele modificate genetic, precum rosiile altoite cu gene de peste sau porumbul incrucisat cu gene de ciocarlie? Bruxelles-ul, viitoarea noastra capitala comuna, ne ameninta deja cu Pac-ul (Politica Agrara Comunitara) - o mostra de dictatura acceptata fara cracnire, din ratiuni politice si electorale, de fostii negociatori ai Psd. Dar tot Bruxelles-ul, prin "alte glasuri si alte incaperi", ne sare in ajutor si ne indeamna sa nu cedam in fata tavalugului globalist si sa ne pastram traditiile, modul de viata rural, specificul national. Din tot acest vacarm, se desprinde un glas puternic, rational, luminat: glasul verzilor din Parlamentul European (Pe). In fruntea lor se afla un politician de marca, in persoana vicepresedintelui Pe, arhitectul Gerard Onesta.
Francez de origine italiana, nascut in 1960, in oraselul Albi de langa Toulouse, d-l Onesta este un adept fervent al extinderii Ue si al Constitutiei Europene. Declarat in 1994, de catre presa, "vicecampion european al asiduitatii parlamentare", Gerard Onesta este si unul dintre putinii deputati care n-au lipsit niciodata de la sedintele Parlamentului. Este pasionat de calatorii in jurul lumii, iubitor de arta, compozitor, ziarist, informatician si scufundator acvatic; apreciaza loialitatea, creativitatea si umorul, chiar si in politica. Cunoscator al estului european, in special al Romaniei si Bulgariei, domnia sa a dorit sa ne transmita un semn de incurajare si un indemn la demnitate, perseverenta si precautie, in cadrul unui interviu acordat in exclusivitate "Formulei As".
"As vrea ca taranii romani sa nu urmeze exemplul negativ pe care tarile Ue l-au experimentat pana acum"
- Politica Agrara Comunitara (Pac), asa cum functioneaza ea in prezent, reprezinta o amenintare grava pentru existenta in viitor a taranimii romane. Cum vedeti dvs., ca deputat ecologist, aceasta perspectiva?
- As vrea ca prietenii nostri, taranii romani, sa nu urmeze exemplul negativ pe care tarile Ue l-au experimentat pana acum. Este limpede ca febra productiei din ce in ce mai mari, in regim industrial intensiv, a distrus viata taraneasca din vestul continentului. Exemplul Spaniei este infricosator: culturile intensive au distrus micile ferme de subzistenta, iar in sate au ramas doar casele goale. Fie ca a fost regimul intensiv comunist, fie ca intervine cel capitalist, rezultatul este acelasi. In Europa celor 15, la fiecare trei minute dispare o ferma taraneasca. In Europa celor 25, o ferma dispare in fiecare minut. Probabil ca in Europa celor 27, incluzand Romania si Bulgaria, o gospodarie taraneasca ar putea disparea la fiecare 30 de secunde (calculele nu au fost inca facute). Ce ramane in urma acestei asa-zise modernizari? Un spatiu rural distrus, fantomatic, orase care se aglomereaza zilnic, permanente probleme, tensiuni sociale si somaj. In urma cu 50 de ani, Ce a pornit de la o agricultura taraneasca "primitiva", ajungand in prezent la una total modernizata, cu doar 5% din populatie ocupata in acest sector. Daca Romania va face acelasi lucru, dar nu in 50, ci in trei, cinci sau zece ani, ne vom confrunta cu o catastrofa. De aceea, sper ca Romania (la fel ca sora ei de tandem, Bulgaria), va gasi intelepciunea de a promova nu o agricultura de productie intensiva cu orice pret, ci o agricultura care sa-i ajute pe tarani sa supravietuiasca; nu o agricultura pentru piata, ci o agricultura pentru oameni. Din nefericire, politica existenta azi in Europa este una destinata unei agriculturi care sa concureze pe piata mondiala si nu are in vedere protectia taranimii. Or, tocmai aceasta situatie trebuie schimbata. Grupul verzilor din Parlamentul European militeaza pentru aceasta schimbare, sperand ca parlamentarii din est vor fi cei dintai interesati sa ne acorde sprijinul lor.
- Ce ar mai putea face Romania, cand Comisia Europeana ii traseaza directia? Care mai sunt atuurile ei, dupa ce negocierile purtate de Psd au coborat agricultura romaneasca in berna, ca sa spunem asa, condamnand la disparitie milioane de gospodarii taranesti?
- Nu e totul pierdut. In momentul de fata, Ue poarta "negocieri cu ea insasi", pentru a gasi calea dreapta. Traversam un moment de reflectie. Deci: Romania are pe moment sansa de a avea o agricultura inca vie. In multe tari vest-europene, agricultura nu mai este agricultura, ci industrie. Nu faceti aceleasi erori ca noi! Voi asteptati probabil mult de la Europa, dupa cum si noi asteptam mult de la Romania si Bulgaria, ca sa ne ajute sa prezervam modelul lor agricol, sa revenim intr-o oarecare masura la ceea ce Vestul a fost in anii 60.
"Ca european, doresc ca Romania sa intre in Ue cu ceea ce o face sa fie altfel"
- Credeti oare ca mai pot fi salvate traditiile taranesti, arhitectura, mestesugurile si cultura rurala a Romaniei, o data ce Pac face jocurile in agricultura Ue, impunand culturile de tip industrial?
- In principiu, deviza Europei este unitatea in diversitate. Ceea ce inseamna ca Ue este un mare imperiu, cum a fost Imperiul Roman. Dar nu putem absolutiza diversitatea. Daca fiecare crede ca traditiile sale sunt mai frumoase decat ale altora, ca sunt singurele care conteaza, avem de a face cu un puternic egoism care ar putea genera tensiuni. Trebuie sa le conjugam pe amandoua deodata: diversitatea si Uniunea. Sper, in consecinta, ca intrarea Romaniei, a Bulgariei si a celorlalte tari in Ue nu va fi un semnal ca toata lumea gandeste ca Bruxelles-ul, fiindca ar fi o catastrofa. Nu vreau o Europa centralizata! Cred ca nici un francez nu vrea asta; mai mult, sunt sigur ca nici un roman nu doreste acest lucru. Ca european, sper ca Romania va intra in Ue cu diferenta sa cu tot, cu ceea ce o face sa fie altfel. In zece, in douazeci de ani, intr-un secol, sper ca vom vedea inca, vizitand Romania, diferenta romaneasca. Adica voi gasi acolo lucruri pe care nu le vad la mine in tara. Pe langa specificul agricol, dat de semintele locale si de organizarea fermelor familiale, sunt interesat sa vad cultura rurala (colindele, nuntile, dansurile), marcata de traditii diferite de cele franceze, belgiene sau germane.
- Cu alte cuvinte, verzii europeni incurajeaza diversitatea culturala, specificul fiecarei tari care face parte din Uniunea Europeana. Este acesta un principiu de ecologie politica?
- Absolut. Cand esti ecologist, nu poti accepta distrugerea a ceva care este viu. Vii sunt un animal, o planta, dar si o cultura, caci si cultura apartine mediului. In Parlamentul European, spre exemplu, ne batem pentru dreptul de utilizare a limbilor regionale in timpul sedintelor. Voi cita urmatoarea aberatie: malteza, vorbita de 400.000 de oameni, este o limba oficiala a Pe, in timp ce catalana, vorbita de zece milioane de catalani, nici nu exista. Asadar, suntem pentru diversitate, pentru un alt proiect european bazat pe specificitate. Sunt nefericit cand o planta dispare, cand un animal dispare, cand o cultura dispare. In privinta ecologiei politice, pot spune ca este adesea foarte dificil de implementat. Cazul Romaniei, unde partidele ecologiste exista numai pe hartie, vorbeste de la sine de aceasta dificultate. Frantei i-au trebuit doua secole pana cand ecologia politica si-a aflat bazele. In Romania, Bulgaria si celelalte tari din est, ecologia este privita inca, la nivelul omului de rand, ca un lux.
"Sper ca romanul va fi mandru de a fi european, dar va fi si mai mandru de-a fi roman"
- Daca Romania va deveni membra a Ue, care sunt, dupa parerea dvs., costurile si care sunt avantajele aderarii?
- Principalul avantaj este acela de a va intoarce in propria voastra casa. Nu pot sa va spun "Bun venit in Europa"; va spun "Bun venit la voi acasa". Voi, romanii, sunteti la voi acasa in Europa. A apartine acestei insule de democratie, de stat de drept, de prosperitate, chiar si relativa, de stabilitate, chiar si relativa, in raport cu restul lumii, este totusi o oportunitate care trebuie apreciata cum se cuvine. In fine, cand esti in Uniunea Europeana, esti sigur ca nu vei mai avea razboi. Pe de alta parte, un risc major al intrarii in Ue este piata. Pe langa marile si frumoasele declaratii asupra diversitatii popoarelor, asupra respectului culturilor, asupra vocatiei sociale a Ue, realitatea Uniunii este pentru moment piata libera care castiga tot ce intalneste in cale, spulberand sectoarele slabe, necompetitive, ale nou-venitilor. Este un model foarte anglo-saxon si liberal. Daca, aderand la Ue, romanul isi abandoneaza modelul cultural, nu se arata mandru de a fi roman, si accepta sa-si sacrifice satele, industria, agricultura, mediul si traditiile, doar de dragul acestei aderari, atunci Romania ar face mai bine sa nu intre in Ue. Sper, totusi, ca romanul va fi mandru de a fi european, dar va ramane si mai mandru de a fi roman.
"Pentru ca iubesc Europa, iubesc taranimea"
- Se spune mereu ca Uniunea Europeana face sacrificii grele pentru finantarea noilor state. De ce nu se vorbeste si de avantajele pe care le va avea Ue de pe urma extinderii spre est?
- O sa va dau exemplul istoric al Planului Marshall, de dupa al doilea razboi mondial. Atunci, americanii au oferit Europei o mare suma de bani, 3,5 % din Pib-ul Sua, pentru ca au vazut acesti bani ca pe o investitie. O investitie intr-o noua piata, intr-o casa a stabilitatii, o casa a democratiei si a drepturilor omului. Prin comparatie, ce face azi Europa? Ofera noilor state de zece ori mai putin, nu 3,5% din Pib, ci numai 0,35% ! De ce? Pentru ca Ue considera aderarea noilor tari nu ca pe o investitie in prosperitatea viitoare, in noi clienti pe piata, in noi oportunitati, in noi democratii si in noi spatii de stabilitate, ci ca pe o sarcina, ca pe o obligatie morala fata de suferintele postbelice din tarile respective. E o eroare istorica! O greseala monumentala! Din punctul meu de vedere, in procesul de aderare a noilor tari, Ue a facut trei erori: <b> Nu a permis noilor membri sa-si pastreze modelul social, cultural si agricol. Nu le-a acordat mijloacele prin care sa reuseasca acest lucru, administrativ si tehnic. Dimpotriva, le-a cerut sa se adapteze rapid la standardele occidentale, cu toate consecintele negative ce decurg de aici.
Ue n-a schimbat regulile jocului, pentru a face aderarea noilor tari cat mai lipsita de socuri. In schimb, a mentinut in functie Tratatul de la Nisa, in care sistemul poate lua decizii cu adevarat aberante, blocandu-se in permanenta.
Ue a pus pe masa prea putini bani pentru a reusi extinderea, fortand tarile estului sa se descurce cu fonduri putine, fara reguli noi si in mare viteza. Am votat "pentru" primirea Romaniei si Bulgariei in Ue, in 2007, dar sunt constient ca mi-am asumat un risc teribil. Pentru ca am acceptat aderarea lor fara garantii bugetare, fara garantii privind regulile jocului si intr-un timp prea scurt. Deci, daca romanii si bulgarii ar putea beneficia de un pic de timp in plus, de bani mai multi si de reguli schimbate, acest lucru ar ajuta aceste tari, dar ar ajuta si Europa in aceeasi masura.
- Majoritatea romanilor este indiferenta in legatura cu data aderarii. Amanarea acestei date, pana in 2008 sau 2009, nu-i mai sperie nici pe guvernanti. Care este, in acest context, sfatul dvs. pentru populatia Romaniei?
- Invatati sa intelegeti Europa! Invatati sa intelegeti regulile de joc ale clubului in care intrati. Nu faceti greseala majoritatii cetatenilor europeni, care spun ca Europa Unita este prea complicata, prea departe de interesele lor, si nu incearca sa inteleaga ce se intampla. Europenii au descoperit Europa prea tarziu. Nu le urmati exemplul si voi, romanii. Invatati sa intelegeti Europa, chiar daca e complicata!
- Multi dintre cititorii acestui interviu sunt tarani agricultori, amenintati cu disparitia dupa aderare. Va plac taranii, domnule Onesta?
- Sunt fiu, nepot si stranepot de tarani. Nu pot concepe o Europa concentrata in orase, cu un mare desert in locul satelor. De aceea, pentru ca iubesc Europa, iubesc taranimea.
Bruxelles, 30 iunie 2005
D-lui Gerard Onesta ii puteti scrie, in franceza sau engleza, la e-mail: gonesta@europarl.eu.int