Cum se face primul milion

N. C. Munteanu
Recent, un licean a incercat sa vanda tigari cu marijuana unui politist sub acoperire. Ghinion, a fost arestat deindata.

S-a aflat, nu cocheta pentru prima data cu piata libera a comertului cu droguri. S-a descoperit ca tanarul avea mai multi complici, colegi de liceu. Baietii se hotarasera sa dea lovitura inainte de bacalaureat, sa aiba bani negri pentru nopti albe la mare. N-a fost sa fie.
Alti elevi de liceu au golit rafturile si tejgheaua unui magazin din urbea natala, au facut rost de cateva milioane si s-au indreptat cu o masina imprumutata catre litoral. Si ei au fost retinuti de politisti. Acum dau vina unul pe altul, cine a furat ciocolata si cine portofelul.
Statisticile spun ca tot mai multi adolescenti au gustat din infernul inchisorii si din paradisurile artificiale ale drogurilor. Piata libera a facut ca pretul pe gramul de heroina sa scada semnificativ. Varsta cea mai frageda la capitolul consumatori este de 13 ani.
Nu e intamplator faptul ca delincventa juvenila e in crestere. Unii spun ca rata infractionalitatii la tineri este unul dintre cele mai exacte indicatoare ale nivelului de trai. Mai cu seama ca tinerii din Romania sunt codasii Europei la capitolul bani de buzunar. Parintii sunt prea saraci. Daca adaugam si faptul ca mai nimeni nu se mai uita ce le pun scoala si televizorul in educatie, nu e de mirare ca fiecare isi face cum poate o imagine despre viata.
Adevaratele modele de reusita pentru tinerii de azi sunt cei carora din motive mai degraba politice le-a mers din plin si au intrat fara prea mari eforturi pe lista celor mai bogati romani. Presa nu economiseste spatiul cand e vorba sa le faca publicitate. Poate ca, in subconstient, mai toti suntem convinsi ca valorile economiei romanesti se gasesc prin subteranele economiei si pietei negre. Nu se poate sa nu te umpli tot de noroi si moloz, daca incerci sa le scoti la suprafata, sa le bagi in buzunar. Ideea de munca a fost inlocuita cu smecheria, cu descurcareala.
Cresterea delincventei la varsta gimnaziului si a colegiului se leaga direct de lipsa de speranta profesionala a multor tineri. Suntem tara tuturor contrastelor. Pe de-o parte, avem cei mai buni matematicieni sau fizicieni tineri, elevii din liceele de muzica sunt abonati la marile premii internationale si ne mandrim cu ei. De partea cealalta, intunecata, a lunii, se afla armatele de tineri pe care scoala ii pregateste pentru tot si pentru nimic in mod special. Varsta de 18 ani a ajuns o bariera pe care tot mai putini ar vrea s-o treaca. Pentru ca daca sar bariera, nu se stie unde ajung. Si-apoi, ce sanse ai putea avea in lumea lipsita de stralucire a somajului si a grevelor, a salariului minim, sub pragul saraciei si a emigratiei in masa? Cum ai putea ajunge in paradisurile telenovelistice atat de admirate de subcultura cartierelor? Cand familia si scoala nu te pregatesc de sportul extrem al existentei de fiecare zi, e greu, daca nu imposibil, sa gasesti raspunsuri. Altele decat cele uzuale, la care altii au ajuns inaintea ta. Conform datelor politiei, toti dealer-ii de droguri si capii retelelor infractionale prefera sa lucreze cu tineri, chiar si cu adolescenti. Sunt mai docili, pot fi controlati cu usurinta, sunt cinstiti si trec, de multe ori, neobservati. Tinerii isi gasesc mai repede un loc de munca in intreprinderile mici si mijlocii ale traficului cu droguri sau hotiilor marunte decat in cele ale economiei de piata. Intr-o tara care condamna cu tarie pedofilia, atragerea minorilor in capcane penale cum ar fi talharia, traficul de persoane sau retelele de crima organizata nu contrariaza pe nimeni. Tinerii intra la puscarie, in scolile de corectie sau in sevraj, iar sefii lor isi continua nestanjeniti afacerile si apar la pagina de Vip-uri, cand isi cumpara o masina noua cat mai fitoasa. Ultimul racnet! Sa nu-ti vina sa urli si sa-ti iei campii?