Continuam investigatiile legate de jaful padurilor romanesti.
Recent, la Sibiu, specialisti de talie internationala au
infierat holocaustul silvic, declansat in urma cu 15 ani
Academia Evanghelica Transilvania din Sibiu a organizat recent (13-15 iunie) o noua conferinta internationala de ecologie, intitulata "Un Paradis in pericol: Romania si padurile sale". Colaboratorii Academiei pentru acest proiect au fost fundatii si institute de prestigiu din Europa, printre care amintim: Fundatia Hanns-Seidel, Institutul International pentru Paduri si Lemn Nrw (Internationales Institut fur Wald und Holz Nrw) si Fundatia Germana pentru Mediu (Deutsche Bundesstiftung Umwelt). Au participat personalitati de talie europeana din domeniul silvic si al protectiei mediului, reprezentanti ai Guvernului Romaniei (de la ministerele Agriculturii, Mediului si de la Romsilva), organizatii nonguvernamentale, reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe si Evanghelice, studenti si jurnalisti. Conferinta a generat dezbateri vii intre participanti, atat strainii, cat si multi dintre specialistii autohtoni punand in discutie o intrebare fierbinte: "Cine taie oxigenul romanilor?".
Prezentam in pagina de fata cele mai importante interventii din cadrul acestei conferinte, cu observatia ca Academia Evanghelica Transilvania, fondata inca din 1992 si condusa de protopopul sas Dietrich Galter si de preotul german dr. Jurgen Henkel, si-a inscris definitiv numele printre cele mai dinamice si eficiente institutii bisericesti din Romania.
Claudiu Tarziu,
editor al revistei Rost
"In 2004, numai in primele sase luni au fost doborati de mafie 90.000 de copaci"
"Mafia, coruptia si interesele economice sunt principalii factori care au provocat moartea padurilor din Romania. Judetul Bacau, unde actioneaza un personaj de o notorietate trista, Viorel Hrebenciuc, este cel mai grav afectat de taierile ilegale. In urma cu 15 ani, era unul dintre cele mai impadurite judete; astazi, mai gasesti doar urme ale fostelor paduri. Tinta principala a criminalilor de copaci a fost Valea Trotusului. Aici, in anul 2003, existau "doar" 300 de gatere. Un an mai tarziu, in 2004, functionau nu mai putin de 1380 de gatere, din care doar 180 erau autorizate! Oamenii pur si simplu au incetat sa se mai gandeasca la viitor. Intai au furat din padurile private, apoi le-au jefuit pe ale statului. Astfel, daca in 2003 au fost descoperiti 1800 de metri cubi de busteni furati, in 2004, numai pe primele sase luni, au fost descoperiti 26.000 de metri cubi, adica aproximativ 90.000 de copaci falnici doborati de mafie! Iar acestea sunt doar cantitatile descoperite cu chiu cu vai de politie si echipele de control. Cifrele reale sunt mult mai mari: dupa calculele unor specialisti, in judetul Bacau, numai in 2004 au fost furati 100.000 metri cubi de busteni, in valoare de circa 5 milioane de euro. In fine, in judetele Suceava, Neamt, Galati si Bacau, in perioada 1990-1998, a fost taiata ilegal padurea de pe 20.000 ha, obtinandu-se peste 2 milioane de metri cubi de busteni. Metodele de jaf au fost nenumarate, asigurand Psd-ului si "bratului sau verde", Romsilva, paduri la discretie. Iata scenariul cel mai des utilizat: dupa ce primeau padurea, taranii erau obligati prin lege sa se asocieze intre ei pentru a asigura unitatea corpului de padure. N-au facut asa, fiind asigurati de padurari ca nu vor pati nimic. Imediat veneau oamenii lui Hrebenciuc, Mitrea, Sechelariu, Iacobov, Vlase etc., si spuneau: primesti padurea de la stat, numai daca o vinzi imediat celui care o va taia. Pentru 5 ha, bietul taran primea intre 500-1000 de euro, in timp ce, vanzand cheresteaua obtinuta de pe aceasta suprafata, mafia incasa peste 50.000 de euro. Cand incepea taiatul, dupa ce obtineau autorizatie doar pentru un hectar (!), politia tinea de "6", iar padurarii veneau cu ciocane false si marcau arborii doborati, pentru eventualitatea unui control in afara judetului. In drumul lor spre port, camionagiii erau dotati cu bonuri de exploatare false, eliberate de ocoalele Romsilva pe numele unor sateni care n-au luat niciodata lemn din padure. Daca ar dori, autoritatile actuale ar putea scoate la lumina foarte usor catastrofa atator vai ramase fara paduri, precum e Valea Trotusului".
Niculae Radulescu-Dobrogea, presedintele organizatiei Eco-Civica
"Limitarea hotiei este posibila, dar lipseste vointa politica"
"Brazii, stejarii, fagii, ulmii, nucii, teii nostri dispar intr-un ritm halucinant, deteriorand patrimoniul national. Langa Sibiu, la Talmaciu, exista o fabrica cu 27 de gatere - un record mondial absolut, tinand seama ca o fabrica din Siberia, considerata cea mai mare din lume pana acum, are doar 24 de gatere! Limitarea hotiei este posibila, dar lipseste vointa politica. Autoritatile tolereaza cu buna stiinta functionarea ilegala a peste 50% din atelierele si fabricile de prelucrare a lemnului din intreaga tara. Gramezile de rumegus se vad din avion, de la altitudinea de 10.000 de metri. In loc sa fie brichetat sau transformat in ingrasamant, este aruncat in rauri, sufocand pestii. Dupa mine, primul pas ar fi un recensamant al drujbelor, similar cu cel al armelor. Drujbele sa fie inregistrate si asimilate armelor de ucidere in masa, deoarece, in ritmul actual al taierilor rase, Romania risca sa ajunga ca Grecia, unde, pe Muntele Olimp, mai sunt doar 351 de pini. Exemplele distrugerilor de fond forestier romanesc sunt greu de monitorizat. Din 1990 pana in prezent, au disparut din inventarul silvic circa 2000 km patrati de padure, aducand Romania cu mult in urma Bulgariei, care detine 33% suprafata impadurita (fata de 26%, Romania!). Chiar si companiile occidentale, atrase de lemnul ieftin, au un comportament diferit pe plaiurile mioritice decat in propriile lor tari. In Germania, spre exemplu, constructorii unei sosele au fost obligati de ecologisti sa sape un tunel pe sub o padure, in loc sa doboare copacii de pe traseu. In schimb, la Bucuresti, reprezentantii firmei Mercedes au taiat ilegal, pentru a-si amplasa un sediu, circa 50 de pini de pe soseaua Mihai Bravu. Practic, autoritatile sunt obtuze, departe de a-si intelege menirea, reprezentate de functionari inculti in domeniul protectiei mediului.
Prof. dr. Andreas Schulte,
Institutul pentru Paduri si Lemn, Germania
"Faptul ca Romania isi distruge padurile intr-un ritm ametitor este o expresie a subdezvoltarii"
"Pentru a se evita pe viitor taierile haotice de padure, Romania va trebui sa incurajeze conceptia Cluster de exploatare forestiera - potrivit careia este important lemnul, dar la fel de importante sunt padurea, protectia mediului si peisajul (www.wald-centrum.de). Cluster-ul este incurajat de marile concerne forestiere si de Uniunea Europeana. De fapt, Ue afirma ca in viitor va finanta numai complexe Cluster, prelucrarea lemnului certificat urmand sa devina cea mai importanta ramura economica a Uniunii. Dar aceste mari concerne ezita sa vina in Romania, din cauza mafiei si a coruptiei. Faptul ca Romania iroseste un imens potential ecologic, distrugandu-si padurile intr-un ritm ametitor, este o expresie a subdezvoltarii, amintind de tari precum Filipine, care a pierdut, dupa al doilea razboi mondial, 90% din suprafata impadurita. Mai mult, defrisarea padurilor din Romania reduce importanta acestei tari in Ue, fiind in contradictie cu tendintele europene, unde padurile cuceresc tot mai mult teren. Acolo unde domina mafia si padurile rase, nu vin nici turistii. Ei vor peisaje intacte".
Gheorghe Florian Borlea, director al organizatiei Pro-Silva Romania
"In Romania se vinde mult lemn "nevazut""
"Sunt multe ingrijorari legate de legea restituirii padurilor, mai ales de graba extraordinara cu care are loc acest proces. De aceasta lege depinde soarta padurii romanesti pentru viitoarele secole. Daca celelalte restituiri din anii 90 au condus la taieri masive, de unde stim ca nu se va intampla si de aceasta data la fel? Ma gandesc la faptul ca in Romania se vinde mult lemn "nevazut" care, pana in 1995, cand s-au dat marile tunuri, era mai ieftin decat in Albania. Va fi scos oare tot lemnul la vedere? Recenta lege este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat nu cred ca este cineva care sa stie cu adevarat ce s-a intamplat, in ultimii 15 ani, in padurile Romaniei. Printre altele, se pune o problema la care romanii nu s-au gandit pana acum, si probabil nici legiuitorul: ce se va intampla cu accesul publicului in padurea privata, in Parcul National Retezat, spre exemplu? Se va intampla ca in America, unde nu poti calca dincolo de gardul pe care scrie "Private Property"? Cum va ramane cu functia de recreare a padurii? Sunt curios care va fi raspunsul autoritatilor, pentru care proprietatea este "un lucru sfant". (Cel putin declarativ.) Este momentul sa ne trezim: daca, pana acum, numai noi, silvicultorii, eram in padure, de aici inainte padurea s-a deschis, intreaga societate vine in padure (dupa ce va fi rezolvata, desigur, spinoasa problema a accesului intr-o proprietate privata). Padurarul cu pusca si cu tolba plina de bani, care se plimba fericit prin lastari, va ramane o imagine nostalgica a trecutului".
Preot Dr. Jurgen Henkel, directorul Academiei Evanghelice Transilvania
"Jefuirea patrimoniului forestier al Romaniei este un mare pacat crestin"
"Pentru noi, ca buni crestini, este foarte important sa vedem Creatia lui Dumnezeu nu numai ca pe un fapt material, ci si ca pe o oglinda a frumusetii divine. Acest lucru ne obliga sa avem fata de natura un comportament identic cu purtarea intr-o biserica, intr-un spatiu sacru. Natura, padurile, raurile, marea, sunt un dar al lui Dumnezeu, pe care putem sa-l folosim numai pentru supravietuire, si nu pentru castiguri nemasurate. In etica noastra sociala, accentuam comportamentul conservator fata de natura, ne luptam pentru oprirea distrugerilor, fie ca sunt la tropice, fie la Rosia Montana, fie in padurile din Bacau sau Suceava. Creatia face posibila comunicarea dintre Dumnezeu si om. Mergeti intr-o padure virgina din Retezat si veti avea convingerea ca va apropiati de Creator, ca soapta Lui, pasul Lui, ochiul Lui sunt prin preajma. Dumnezeu nu si-a parasit lucrul facut de mainile Sale. El a dat Creatiei nu numai existenta, dar o mentine in orice clipa in viata. Exista, dupa cum se spune in Catehismul Catolic, o dependenta totala si permanenta a Naturii si a Omului fata de Creator. Din aceasta perspectiva, este cat se poate de limpede ca jefuirea patrimoniului forestier al Romaniei este un mare pacat".