- Masivul Carnic din Rosia Montana, parte a patrimoniului national, este din nou sub protectia legii -
Data de 20 iunie 2005 ar putea ramane in analele Justitiei Romane! Sfidand presiunile de tot felul, interventiile si intentia unora de "a sterge dusumelele cu judecatorii de provincie" (judecatori timorati si luati in tarbaca de toate canalele media cumparate cu bani murdari), Curtea de Apel din Alba-Iulia a pronuntat o hotarare demna de o justitie cu adevarat europeana: a anulat certificatul de descarcare de sarcina arheologica a Masivului Carnic din Rosia Montana - descarcare acordata ilegal de fosta conducere a Ministerului Culturii si Cultelor. Cu alte cuvinte, Razvan Theodorescu, fost ministru, Ioan Opris, fost secretar de stat, Mircea Angelescu, fost director in acelasi minister, precum si marea majoritate a membrilor Comisiei Nationale de Arheologie (Cna) au acordat in mod ilegal permisiunea de distrugere a Masivului Carnic, in subteranele caruia se afla cele mai spectaculoase galerii miniere dacice si romane din Europa. Iata cum suna hotararea din 20 iunie, care pune la zid coruptia din fostul minister si ridica pana la cer rusinea arheologilor, istoricilor si muzeografilor din cadrul Cna: "Curtea de Apel Alba-Iulia. Dispozitivul Sentintei Civile nr. 151/2005. In numele legii hotaraste: Admite actiunea reclamantei Asociatia Aurarilor "Alburnus Maior" din Rosia Montana, in contradictoriu cu paratul Ministerul Culturii si Cultelor si in consecinta - Anuleaza Certificatul de descarcare arheologica nr. 4/15 ian. 2004 emis de parat. Respinge in fond cererea de interventie formulata de "Rosia Montana Gold Corporation" S.A., in contradictoriu cu reclamanta si paratul. Pronuntata astazi, 20 iunie 2005, in sedinta publica".
Potrivit purtatoarei de cuvant a Curtii de Apel, Cecilia Morariu, "judecatorii din Alba-Iulia nu si-au facut decat datoria, prin prisma atributiilor de serviciu prevazute de Legea organizarii judecatoresti nr. 304 din 2004".
Un astfel de comportament corect, descatusat din menghina presiunilor politice si financiare asteapta Ue de la Justitia romana! Ar fi bine ca trimisii Bruxelles-ului, atata vreme cat mai au inca "obiectul muncii" si Ue nu devine doar o amintire, sa introduca in raportul lor din toamna acest exemplu de justitie, la standard european. Potrivit declaratiei avocatului asociatiei "Alburnus Maior", Andreea Szabo, "decizia Curtii de Apel marcheaza o victorie fara precedent pentru Romania si arata puterea crescanda a societatii civile asupra arbitrariului deciziilor autoritatilor. Interesul public al protejarii patrimoniului cultural a fost mai presus de interesele economice pe termen scurt".La randul sau, presedintele asociatiei "Alburnus Maior", Eugen David, a spus: "Hotararea Curtii este primul pas din efortul nostru de a trage la raspundere autoritatile si de a proteja fiecare centimetru descarcat arheologic din Rosia Montana. De acum incolo, orice activitate industriala desfasurata in Carnic ar fi o infractiune, pedepsita conform legii penale".
Comentand acest moment memorabil, ecologista elvetiana Stephanie Roth, laureata Premiului Goldmann (Sua) pentru lupta de salvare a Rosiei Montane, spune: "Daca legile sunt aplicate corect in aceasta tara, este imposibil ca proiectul companiei "Gold Corporation" sa mearga mai departe. Semnele sunt, in sfarsit, bune, caci justitia si-a regasit demnitatea pierduta".
Un monument sacru al umanitatii
Multi cititori vor fi auzit de Masivul Carnic, declarat recent monument sacru al umanitatii, aflat in pericol, de catre fundatia americana "Sacred Sites International (www.sacredsites.org). Putini stiu insa cat de important este acest munte bogat in aur pentru romani. Cercetarea sa recenta si descoperirile unei echipe de arheologi francezi, condusi de Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse, au pus in evidenta "retele miniere antice de o coerenta uluitoare si intr-o stare de conservare remarcabila", dupa cum se spune intr-un raport. Citam, in acest context, dintr-o scrisoare a doamnei Cauuet, adresata unui grup de arheologi:
"Mentionez ca patrimoniul minier de la Rosia Montana este exceptional in Europa si in lume si, din acest motiv, trebuie pastrat si protejat acolo unde se afla, in situ, deoarece nu poate fi deplasat. Ceea ce am descoperit in Carnic nu priveste numai patrimoniul minier roman, ci si un patrimoniu mult mai vechi, din Epoca Fierului (dacic) si din Epoca Bronzului, precum si din epoci mai noi".
"O istorie a mineritului, din preistorie si pana in secolul XX"
Ioana Bogdan Cataniciu, arheolog din Cluj-Napoca, este unul dintre putinii romani care au vizitat galeriile romane si dacice descoperite recent in Carnic de colegii sai francezi. Dintr-o descriere amanuntita a fantasticei sale calatorii subterane, reproducem urmatorul fragment:
"Galeriile sunt pastrate extrem de bine, deoarece roca in care au fost sapate este relativ dura. Am putut vedea galerii romane etajate si amenajate la niveluri diferite; am vazut spatii cu pilon central, cioplit in stanca pentru a distribui galerii spre toate directiile, in urmarirea filoanelor de aur. Cel putin ca ipoteza, Beatrice Cauuet considera ca acest tip de galerii pe profil trapezoidal, unice in Imperiul Roman, ar putea fi de traditie dacica. De fapt, s-au descoperit fragmente de lemn databil in epoca anterioara cuceririi romane. In galeria Carnic 7, s-au descoperit si galerii deschise cu focul, tehnica datand din preistorie si folosita pana la aparitia explozibilului. In sectorul denumit Carnic 6, s-au pus in evidenta galerii cu sine de lemn pentru deplasarea vagonetilor. In aceste conditii, este limpede ca rezultatele cercetarilor din Masivul Carnic sunt de o valoare deosebita, punand in evidenta existenta unei adevarate istorii a mineritului din preistorie pana in secolul Xx".
"Un loc extraordinar si unic"
Arheologul maghiar Visy Zsolt, profesor la Universitatea din Pecs, este reprezentantul Ungariei in Consiliul International de Management al Mostenirii Arheologice al Icomos (Consiliul Mondial al Monumentelor si Siturilor). Comentand hotararea Curtii de Apel din Alba-Iulia, d-l Visy a spus:
"E o decizie de cea mai mare importanta, care ne da speranta nu numai de a proteja Muntele Carnic si Rosia Montana, ci si de a construi un paradis al mostenirii culturale in acel loc. Asezarea miniera Alburnus Maior, cu siturile sale industriale, arhitecturale si sacre, este un loc extraordinar si unic, unde geniul si creativitatea umana au contribuit din plin la imbogatirea traditiilor europene. De aceea, cred ca valorile mostenirii romane din Rosia Montana sunt demne de a fi inscrise in Lista Mostenirii Mondiale (World Heritage List, Whl), unde vor umple un mare gol. S-a dovedit ca orice obiectiv cultural inscris pe lista Whl a atras imediat cresterea extraordinara a numarului de turisti. Sunt sigur ca acelasi lucru s-ar intampla si la Rosia Montana, producand un boom economic in regiune".
"Oare noi, romanii, nu avem nevoie in viitor de monumente unice in lume ?"
Profesorul Ioan Piso, directorul Muzeului Transilvaniei din Cluj-Napoca, este unul dintre cei mai importanti arheologi romani specializati in epoca romana.
Iata declaratia sa: "In maruntaiele Muntelui Carnic, arheologii francezi au descoperit un sistem extrem de complicat, alcatuit din galerii orizontale, galerii in pante, galerii pe mai multe nivele, trepte taiate in stanca, sali de exploatare. Galeriile au un profil perfect trapezoidal, fiind minutios taiate cu dalta, iar din loc in loc se afla nise pentru opaite. Rezultatul cercetarilor arheologice il vor constitui publicatiile realizate de francezi si o reproducere a galeriilor romane pe computer, in spatiu virtual, la Toulouse, in timp ce originalul s-a dorit a fi distrus. Oare noi, romanii, nu avem nevoie in viitor de monumente unice in lume, care sa poata fi vizitate si sa produca bani? Asta pentru a nu mai vorbi de respectul pe care ar trebui sa-l datoram trecutului nostru" .
Lista cu membrii Cna care au scos la mezat Masivul Carnic
Acum, ca regele e gol, iar legea a aratat chipul had al faradelegii, se pun cateva firesti intrebari: cum se poate ca tocmai cei care ar fi trebuit sa apere galeriile romane de la Rosia Montana le-au scos la mezat? Pe ce baza s-a facut avizarea distrugerii acestui masiv si cum pot justifica membrii Cna votul cvasiunanim dat intr-un domeniu in care nu toti sunt specialisti? Sunt intrebari la care urmatorii domni si doamne ar trebui sa raspunda:
Mihai Barbulescu, profesor la Universitatea din Cluj-Napoca;
Alexandru Barnea, profesor la Universitatea Bucuresti;
Doina Benea, profesor la Universitatea de Vest din Timisoara;
Oana Damian, cercetator la Institutul de Arheologie din Bucuresti;
Paul Damian, director adjunct al Muzeului National de Istorie;
Florin Drasoveanu, muzeograf la Muzeul Banatului;
Gheorghe Dumitroaia, director al Muzeului Neamt;
Petre Gherghe, profesor la Universitatea Craiova;
Ioan Glodariu, profesor la Universitatea din Cluj-Napoca;
Florin Hau, muzeograf la Muzeul Bucovinei;
Crisan Museteanu, directorul general al Muzeului National de Istorie (!);
Gheorghe Papuc, fost director al Muzeului de Istorie si Arheologie din Constanta;
Adriana Pescaru, directorul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva;
Dragomir Popovici, director adjunct al Muzeului National de Istorie;
Valeriu Sarbu, director adjunct al Muzeului Brailei;
Alexandru Suceveanu, director adjunct al Institutului de Arheologie al Academiei;
Florin Topoleanu, directorul Muzeului din Tulcea;
George Trohani, cercetator la Muzeul National de Istorie;
Dumitru Teicu, director al Muzeului Banatului din Resita. A votat impotriva doar prof. dr. Mircea Babes, de la Universitatea Bucuresti. Dr. Victor Spinei, directorul Muzeului de Arheologie din Iasi, nu a participat la vot. Se poate vedea ca majoritatea membrilor sunt de la muzee, adica din institutii subordonate Ministerului Culturii.