Bolile primaverii: Alergiile
Reactia alergica este un raspuns neplacut, anormal, al unei persoane fata de un "intrus" denumit alergen, care obliga organismul sa produca mijloace de aparare numite anticorpi. Aceste reactii dintre alergeni si anticorpii specifici se pot localiza in diferite organe, cu manifestari diferite. Astfel, la arborele respirator apare obstructia laringo-traheala, astmul alergic; la piele - urticaria si/sau eczema; buzele si limba se edematiaza; la ochi apar pruritul, congestia, senzatia de nisip, la nas - obstructia si secretia abundenta apoasa. Reactiile alergice se pot repeta la fiecare contact cu alergenul, care se afla peste tot: in aerul pe care il respiram, in tot ce ingeram si in tot ce vine in contact cu pielea noastra, cu nasul, ochii, faringele sau traheea, bronhiile si plamanii.
La persoanele nealergice, substantele alergene sunt neutralizate si eliminate pe diferite cai, prin mecanisme tinand tot de sistemul de imunitate, in timp ce la persoanele alergice, sensibilitatea poate dura luni sau ani.
Factorii ce pot declansa crizele alergice
Pericol prezinta aproape toate alimentele cu adaosuri de conservanti, aditivi, E-uri, dar si alimente precum soia, nuci, arahide s.a. Parfumuri, sapunuri, deodorante, spray-uri; fumul tigarilor si chiar mirosul apartinand hainelor fumatorilor; vara, mirosul generat de asfaltul proaspat al strazilor. Bradul poate provoca si el pusee alergice, prin rasinile ce contin uleiuri volatile, foarte aromate. Nu pe ultimul loc sunt unele medicamente (paracetamol s.a.) S-au inmultit reactiile alergice la coji de portocala si kiwi. Ultimele noutati mentioneaza alergii la... Euro! Sunt evidente ca 1 din 10 europeni sunt alergici la nichelul din monede, atunci cand vin in contact cu pielea.
Semnele alergiei
De obicei, primele simptome sunt mancarimea buzelor si oarecare greutate in respiratie. Mai pot aparea urticaria, scurgerile nazale si senzatia de constrictie, alterarea vocii, ameteli, lacrimare, amortirea buzelor, a degetelor, salivatie, senzatie de constrictie toracica, inrosirea ochilor, varsaturi, dureri abdominale, diaree, dificultate la inghitit, senzatie de sugrumare, lesin cu pierderea cunostintei. Intensitatea reactiei depinde si de consumul concomitent de alcool sau medicamente antiinflamatoare. Frecventa alergiilor alimentare este de aproximativ 3-4% din populatie. Socul anafilactic este mai frecvent la bolnavii alergici trecuti de 30 de ani. Urticaria vascularizata poate dura chiar peste 20 de ani. Identificarea alergenilor, la fiecare bolnav, fiind problema complexa, de analize sofisticate, se face numai in unitati medicale de specialitate alergologica.
Primele masuri in caz de criza
Pentru ca alergiile pot avea evolutii rapide si neprevazute, e bine ca si pentru o simpla urticarie sa apelati la un consult medical. Boala se poate agrava in cateva minute sau ore, chiar daca totul a debutat doar cu cateva pete rosietice pe tegumente. Sa nu ne pierdem cu firea in cazul aparitiei unei alergii cu dificultate in respiratie, dar nici sa nu minimalizam aparitia urticariei. Nu putine sunt cazurile de soc anafilactic sau astm foarte sever, ce necesita tratament la terapie intensiva. Bolnavul adult sau parintii trebuie sa se initieze in legatura cu unele notiuni privind semnele prime de debut si de tratament al unei stari alergice. Repet: la debut nu se distinge daca o reactie alergica este usoara sau grava, dar in scurt timp, ea poate deveni soc anafilactic, adica solicitarea Salvarii sau spitalizare. In obstructiile laringo-traheale, intubarea si respiratia asistata mecanic sunt manevre ce pot salva viata unui bebelus sau adult cu alergie respiratorie severa. Din necunoastere, este posibil ca in dorinta de a face un bine sa facem mai rau, caci un medicament, ceai, infuzie date unei persoane cu sensibilitate alergica ii pot crea mari neplaceri. Cele mai bune tratamente sunt cele ale caror rezultate s-au dovedit fiabile.
Copiii, alergiile si fumatul
Mai multe studii medicale au aratat ca alergiile, astmul, neurodermitele si alergodermitele sunt mai frecvente la copiii ai caror parinti fumeaza, decat la cei cu parinti nefumatori, raportul fiind de 2/1. Studii recente arata ca in familiile cu parinti fumatori, sunt mai multi copii cu predispozitii la alergii, decat in familiile cu parinti nefumatori. Analizele de sange au aratat riscul la care sunt supusi - fara voia lor - copiii ce "fumeaza pasiv". Alt mod de sensibilizare alergica, in cazul femeilor cu copii mici, este folosirea unor creme sau unguente aplicate pe sani sau pe mameloane, in scopul prevenirii sau tratarii leziunilor produse de supt. In acest sens, este de preferat spalarea cu apa fiarta, racita si fara sapun, inainte de a da bebelusului sa suga. Relatez un caz cand si mama, si copilul au prezentat evidente simptome alergice, dupa folosirea pentru prima oara a unui gel de baie.
Cum prevenim alergiile
Recomandari: Apa de baie sa nu fie prea fierbinte; sa nu apelam la masaje, nici uscate, nici umede, sa nu alergam desculti prin iarba, caci intepaturile de viespi, albine, paianjeni, tantari, capuse pot face mult rau celor ce sunt alergici. Chiar un sarut poate declansa o alergie!
Conform unui studiu suedez, sarutul poate fi facut raspunzator de pana la 10% din totalul reactiilor la alergici. Folosirea umbrelei in zilele cu soare puternic, purtarea unei masti in perioadele intens polenizate (cum vedem adesea la japonezi) sunt masuri ce pot ajuta la prevenirea unui nou puseu alergic.
Regimul dietetic este necesar pentru a evita proteinele alergene si pentru a pastra o buna stare de functionare a ficatului. Daca acest organ este prea solicitat, multe toxine scapa in sange, se depun in piele pentru a fi, pe cat posibil, eliminate prin transpiratie. Atentie! In sudoare au fost identificate aproape 150 de substante ce ne pot dauna!
Alimentele alergizante mai cunoscute: laptele de vaca, derivatele sale - ceva mai putin iaurtul - preparatele ce contin oua, arahide, nuci, soia, peste, cereale, ce au gluten (grau, secara, orz) - mai putin orezul si ovazul -, unele citrice (kiwi), cremele, prajelile, rantasurile, susanul, macul, acajuul, cocosul s.a. Se stie ca un singur aliment dintre acestea poate perpetua astmul bronsic sau multe boli de piele. Sa se evite lichidele carbogazoase, pentru ca s-a dovedit ca perturba permeabilitatea mucoasei stomacului (sampania in stare proaspata imbata mult mai rapid decat daca se consuma trezita, avand aceeasi cantitate de alcool!). Tot prin mecanism alergic se explica durerile de cap, chiar crizele de migrena, atribuite consumului de ciocolata, cafea ori alcool. Prajirea unor alimente creste efectul lor alergic (seminte, nuci, alune, dar mai ales arahide). Sa se evite un timp supele de carne ori de peste, rosiile, capsunile si sa se consume supe sau creme de legume, compoturi, fructe proaspete. Anual, sunt declarate multe decese prin reactii anafilactice, de exemplu la consum de arahide! O masura pozitiva si accesibila pentru tratamentul alergiei este suprimarea alimentului incriminat ori doar banuit. Aceste regimuri de eliminare, mai ales daca sunt conduse de un dietetician cu experienta, urmate riguros un anume timp, pot fi de mare folos, cu rezultate superioare altor optiuni de tratament.
Sarcina, alaptarea si alergia copilului
Statistica medicala arata ca 9 din 10 copii au manifestari alergice la alimentele mai sus aratate, desi aceste tipuri de alergie nu debuteaza si la parinti. Sensibilizarea copilului este posibil sa inceapa in timpul sarcinii sau alaptarii. Femeile trebuie sa evite alimentele alergenice in aceste perioade, altfel alergia la copil poate sa fie prezenta inca la nastere, fiind citate, prin acest mecanism, chiar avorturi in trimestrul al doilea de sarcina. Substantele alergice prezente la mama penetreaza bariera placentara, ajung in sangele fatului, sensibilizandu-l. O alta cale este alaptarea, cand alergenul din sangele mamei trece in lapte, la circa 3 ore dupa ce a consumat un aliment din cele incriminate. De aici, necesitatea unei diete de eliminare, in perioadele de sarcina si alaptare. La fel trebuie sa procedeze si mamele care au mai nascut un copil alergic.
Optiuni de tratament: desensibilizarea si vaccinarea
Desensibilizarea este o metoda mult folosita si consta in injectarea, timp de mai multe luni, in concentratii crescande, a unor substante alergene, menite sa creeze imunitate. Ca si in cazul unui vaccin antiinfectios, organismul formeaza anticorpi ce impiedica aparitia unei reactii alergice. Un exemplu, desensibilizarea inaintea sezonului polenurilor, primavara. (Prin inginerie genetica s-a obtinut un alergen din polen, in forma cea mai pura, imbunatatind foarte mult aceasta terapie, cu rezultate de aproape suta la suta.) Tot prin proceduri genetice se incearca modificarea unor alimente alergizante. Etichetarea tuturor componentelor continute intr-un produs alimentar trebuie mult extinsa, pentru a putea reduce frecventa alergopatiilor in randul populatiei, reducand si cheltuielile sociale de ingrijire medicala. Atentie: persoanele alergice nu suporta vaccinari antiinfectioase! Pericol de boli severe neurologice (Pess = panencefalita sclerozanta subacuta, autism s.a.), soc anafilactic, astm alergic sever.
Medicamentele folosite in alergii sunt cu sutele (mai ales din clasa antihistaminicelor), dar atentie, cei ce conduc masina ori lucreaza la inaltime sau in locuri expuse accidentarilor nu au voie sa le foloseasca. Bolnavii cu alergii severe, adica cei cu soc anafilactic, astm alergic in antecedente, trebuie sa aiba asupra lor o trusa de urgenta (continand adrenalina, cortizonice s.a.) si sa fie instruiti temeinic sa-si administreze singuri, la nevoie, tratamentul, in cazuri de extrema urgenta. Numarul semnificativ de decese produse prin soc anafilactic si astm sever justifica efortul urias de cercetare privind bolile alergice, iar statisticile arata ca aceste suferinte diminueaza calitatea vietii, la fel de mult ca cele produse de bolile musculare si scheletice cronice, cum este, de exemplu, scleroza multipla!