Cuvantul stres este asa de uzitat de la o vreme, incat a inceput sa-si piarda intelesul de "pericol", de "boala rea". Pare ceva asa, fumegos si indepartat, un soi de rau care ii pandeste intotdeauna pe altii si niciodata pe noi, oricum, ceva de care nu se poate muri. Ba se moare! Si inca pe capete! Nu de stres, propriu-zis, ci de bolile pe care le naste, in care este amestecat. Stresul loveste psihic, iar cand organismul cedeaza nervos, sistemul de aparare ridica bratele si se preda. Majoritatea bolilor mileniului trei au in componenta lor stresul, adica oboseala cumplita, iritarea, hartagul, presiunea insuportabila la care suntem supusi de viteza nebuna in care ni se desfasoara, de la o vreme, viata. Lipsurile, nelinistile, concurenta acerba, goana dupa bani, singuratatea care ne paste ducand aceasta viata nebuna. Lipsa comunicarii. Depresia. Oare ne poate opri cineva?
Calm
Repetati acest cuvant. Simpla lui sonoritate va va face sa va simtiti mai bine. Imaginati-va ce-ar fi lumea, daca ati putea sa o traversati intr-o stare de calm absolut, fara sa fiti marcati de faptele si gesturile apropiatilor dvs., de stirile alarmante din ziare, de cresterea necontenita a preturilor. Minunat, nu? Sa invingeti toate obstacolele din cale fara consum nervos si, in plus, sa va bucurati de fiecare bucatica a vietii pe care o traiti. Desi totul suna a aventura, acest scenariu poate fi transformat in realitate. Cu doua conditii: sa aveti vointa si sa exersati permanent.
Se poate alunga stresul?
Raspunsul e pozitiv si destul de simplu: ori anulati cauzele care provoaca stresul, ori incercati sa-l remediati. Prima solutie e mai usor de spus decat de aplicat. Daca faceti nopti albe din cauza ca aveti mult de lucru, imprejurarea aceasta se poate remedia, dar daca noptile albe sunt provocate de faptul ca ati fost trecuti in somaj, cauza e mai greu de inlaturat. Si-atunci? Ei bine, atunci nu ramane decat sa apelati la niste metode experimentate de multa vreme, care sa va transforme din victime ale stresului, in oameni echilibrati, care sa abordeze situatiile cele mai dificile, cu detasare si calm. Iar lucrul acesta se poate face, in primul rand, cunoscandu-va adversarul, stiind exact cu cine va trebui sa luptati.
Cine este dusmanul?
Candva, se vorbea despre "nervi". Apoi despre sentimentul de teama in fata vietii. Astazi, toata lumea ii spune stres. Acesta este dusmanul. Dar exista mai multe feluri de stres, pe care Henry Selye, un mare specialist al problemei, il imparte in patru tipuri: stresul bun, adica acela provocat de evenimentele fericite ale vietii: prima zi de scoala, primul sarut, lozul castigator etc. Toate astea fac bine si fiecare din noi ar trebui sa aiba parte in viata de putin "stres bun". Stresul rau se afla la polul opus: el este intovarasit de un sentiment de ingrijorare, de disperare, de imobilitate totala. Supra-stresul apare cand ajungem la limita maxima a capacitatilor noastre, indiferent daca e vorba de o competitie sportiva, de un efort profesional urias, sau de o tensiune familiala. In fine, ultima faza e disperarea, care are legatura cu frustrarea, frica, furia si durerea sentimentala. Din motive practice, cele patru tipuri de stres pot fi reduse la doua: stresul pozitiv si stresul negativ. Desigur, combinatia ideala ar fi prezenta permanenta a stresului pozitiv, fara de care viata ar fi o plictiseala fara sfarsit, si o foarte mica proportie de stres negativ. Studiile au demonstrat ca persoanele lipsite total de stres pozitiv nu evolueaza deloc. Stresul pozitiv ne imbogateste viata, ne da sentimentul ca suntem decisi, voluntari si dinamici. In concluzie, dusmanul nostru numarul unu e stresul negativ. El e responsabil pentru o multime din bolile cu care ne confruntam: maladii cardiace, obezitate, bulimie si anorexie, urticarie, hipertensiune, indigestii alimentare, constipatie, palpitatii, nerabdare, insomnie, impotenta. Dar cel mai rau e faptul ca ne deprima si produce depresii. Stresul negativ actioneaza pe cai diferite: pe de o parte, creand probleme care se traduc printr-o stare de disconfort (probabil aceasta e cauza pentru care cititi articolul despre stres), pe de alta parte, el poate sa provoace vatamari mult mai grave, prin acumularea efectelor secundare. Iata de ce este asa de important sa neutralizam efectele stresului negativ, de indata ce isi fac aparitia. Dar pentru asta e nevoie sa le cunoastem, sa le putem identifica.
Semnele stresului
Corpul nostru are insusirea minunata de a ne comunica intr-un fel subtil ce se petrece in noi. El ne trimite semnale precise, mai ales cand ne aflam in situatie de stres. Daca nu le-am bagat in seama pana acum, asta nu dovedeste ca organismul nostru are defectiuni, ci ca nu am dat importanta acestor semnale.
Manifestari fizice ale stresului: dureri de cap, crampe si bolboroseli in intestine, palpitatii, dureri in piept, eruptii cutanate, dificultati respiratorii, diaree, constipatie, reducerea impulsului sexual, indigestii, insomnii, oboseala, abuz de medicamente sau de alcool, ritm alterat al elocutiunii verbale, bulimie, pierderea apetitului, scaderea memoriei, gura uscata, imposibilitate de concentrare, maini care tremura, maini reci, nervozitate a degetelor, scrasnit din dinti.
Manifestari comportamentale provocate de stres: nerabdare, iritabilitate, comportament irational, intoleranta, exasperare fata de galagie si zgomot puternic, suspiciune, incapacitate de concentrare, pesimism, crize de plans, sentimentul grav ca lucrurile nu pot fi stapanite.
Cauzele stresului
Daca simptomele stresului sunt relativ simplu de recunoscut, cauzele lui se lasa mai greu ghicite. In miile de studii care i-au fost dedicate, originea lui e localizata atat in fapte de o imensa banalitate - lipsa de siguranta materiala sau excesul de ioni pozitivi -, cat si in fapte complexe, de obicei de origine sufleteasca: decese, divorturi, despartiri etc. Studiul cel mai complex, un soi de "biblie" a stresului contemporan, le apartine unor doi celebri psihiatri americani, Holmes si Rahe, care in cartea intitulata "Scara evenimentelor cotidiene", noteaza de la 1 la 100, gravitatea faptelor care declanseaza stresul. De pilda, daca sarbatoarea de Craciun, cu forfota ei, are indicele 12, pierderea unei fiinte apropiate e notata cu 100. Din pacate, selectia operata scapa o multime de cauze personale care ne fac sa fim deprimati sau angoasati: gelozia, singuratatea, frustrarea, tradarea etc. Adesea, stresul rezulta din conflictele nascute intre doi sau mai multi indivizi, manifestandu-se in mod diferit: dorinta de comunicare se opune dorintei de solitudine, dorinta de independenta, celei de dependenta, dorinta de competitie, celei de cooperare, dorinta de a face ce-ti place, celei de a te supune obligatiilor sociale. In mod firesc, daca vom sti cu care din aceste conflicte ne confruntam, vom sti mai bine si cum sa remediem stresul pe care-l provoaca.
Exista trei cauze principale ale stresului: fizice, psihologice (legate de emotii) si stresul legat de modul de viata pe care il ducem.
Intre factorii fizici se numara: durerile provocate de boli, violentele in familie si la scoala, prezenta unor factori de poluare sonora aflati in apropiere - discoteci, gari, fabrici, vecini zgomotosi etc.
Factorii legati de modul de viata privesc activitatile profesionale epuizante, efortul sportiv excesiv, consumul exagerat de alcool si de excitante.
In fine, factorii psihici, cei a caror radacina se afla in spiritul si imaginatia noastra, sunt cei mai insidiosi si cel mai greu de stapanit. Intre ei se numara: anxietatea (teama de un rau permanent), sentimentul de vinovatie fata de noi sau fata de altii, viata "la termen", programata ora de ora si zi de zi, plictiseala, vanitatea, ambitia, frustrarea, frica, dorinta de a parveni etc.
Tehnici antistres
S-a scris o intreaga literatura despre modalitatile prin care putem sa invingem starea de stres. Majoritatea lor au fost publicate, de-a lungul vremii, si in revista "Formula As". De pilda, despre respiratia calmanta si energizanta, despre meditatie si despre metoda de autosugestie a lui CouE, despre miscare si tehnicile de acupresura s-a scris, adesea, cu reveniri importante, furnizoare de noutati. Dar tehnicile pe care vi le vom prezenta de data aceasta sunt diferite de programele propuse in trecut, in primul rand prin maxima lor simplitate, gandita anume pentru niste oameni... stresati, incapabili sa recurga la metode greoaie si indelungate. Dar pentru ca ele sa aiba efect, trebuie sa indeplinim, obligatoriu, o conditie: sa fim calmi.
Cum sa fim calmi
Pentru un om stresat, aflat permanent in stare de frustrare sau de angoasa, calmul pare o stare inaccesibila. Un vis. Cu toate astea, calmul se poate invata. De pilda: in loc sa beti o cafea, beti un pahar de apa sau o infuzie aromata. In loc sa invartiti butonul televizorului, refugiati-va in liniste. In loc sa va lansati in discutii lungi si banale, mai bine duceti-va putin la plimbare. Toate momentele de pace si liniste la care visam au caractere comune: confortul, aerul proaspat, absenta totala a stimulilor exteriori.
Confortul: Absenta lui e un obstacol major in destindere. Desi par niste lucruri marunte, o temperatura inadecvata in casa, o mobila neconfortabila, o imbracaminte nepotrivita, un spatiu murdar si neintretinut creeaza indispozitie. Temperatura ideala este in jur de 20 de grade, o mobila confortabila nu inseamna o canapea in care sa te scufunzi, ci un scaun simplu, cu spatar. In ce priveste vestimentatia, scoateti-va pantofii, cravata, desfaceti-va centura sau sutienul, imbracati-va cu ceva confortabil.
Aerul: V-ati intrebat vreodata de ce ne simtim atat de calmi la tara, fata de oras? Nu e vorba numai de liniste, asa cum pare la inceput, ci calmul e creat de spatiul deschis si de aerul curat. Din cauza asta, o plimbare pe-un drum de tara e mult mai reconfortanta decat una pe o strada de oras, si tot de asta, un birou care da cu fereastra spre cer e mai putin deprimant decat acela care da cu fereastra catre un zid sau catre o curte interioara. Spatiul si aerul curat sunt doua dintre cele mai puternice antidoturi impotriva stresului.
Linistea: Persoanele anxioase fug de ea. Declara ca linistea accentueaza stresul: "Am nevoie de radio ca sa ma destind". Nu va lasati influentati. Daca tanjiti dupa pace si relaxare, cautati linistea. Absorbiti-o, cufundati-va in ea, faceti-va din ea un tovaras de lunga durata. Numai linistea ne aduce calmul total. Nu o puteti afla in oras? Profitati de calmul unei biserici goale, de pilda, si-o veti gasi. Stati catva timp intr-o strana sau asezati pe o banca si nu va ganditi la nimic. Incarcati-va de atmosfera binefacatoare a locului. Nici o liniste nu e mai deplina decat aceea care coboara din cer. Doar daca sunteti un ateu inrait, nu veti resimti linistea care va cuprinde. Se datoreaza ea unei energii spirituale? Proximitatea cu lumea de dincolo? Posibil. Cert este ca ea exista.
Linistea utilizata in mod creativ este arma cea mai puternica impotriva stresului si a anxietatii. Ea este prezenta in majoritatea tehnicilor de relaxare si meditatie. Iar de la liniste la calm nu e decat un pas.
Motivatia: Exista momente in care, desi va aflati in locul cel mai linistit de pe lume, inconjurati de un confort princiar si fara sa fiti deranjati de nimic, vi se pare imposibil sa fiti relaxati si senini. Explicatia? Starea de bine nu ne cade din pom. Trebuie sa muncim pentru ea. Sa fim motivati. Sa vrem. Trebuie sa fim convinsi ca ceea ce facem e spre binele nostru. Cu cat vom fi mai siguri de reusita, cu atat vom fi mai aproape de telul propus.
(In nr. viitor: Remedii antistres - Exercitii fizice si tehnici orientale:
bilele chinezesti, rozariul, sacul cu graunte etc.)