Ion Cocicodariu (48 de ani)
"Parintele cred c-o vint in sat la noi acu vreo zece ani, da parca-l stim de cand lumea. N-o vrut sa spuna nimic despre el, niciodata. Bag sama ca nu-i nici fudul, nici gura bogata. Tace si face. Da-i harnic si la suflet, si la treaba! O adus buldozeru si-o sapat bisericuta roata, da ziceai ca pluteste, si-o turnat beton da jur imprejur! Asa o salvat-o, saracuta, ca putea sa se rastoarne. O grijeste ca p-o mireasa si nime nu i-o zas "multamesc"... Tot mai vor unii sa-l rameze afara, ca gasesti rai peste tat locul! La noi or mai aparut din astia, pocaiti, iehoviti, Dumniezau ii stie, da-s putini. Ei il hulesc pa nedrept. Numa ce-l vad cum sta pa banca, in curte, langa biserica. Voroveste cu fiecare in parte, sfatuieste. Are multa si mare rabdare! Parca te alina doar cu vorba, asa-i da bland si bun. Noi chiar ii spunem "doftoru da suflete"... Si sa roaga pentru tati. Are spor la Dumniezau! Daca nu era asa, nu-l asculta nime. Vin la el cate 20 da masini, ba da la Brasov, ba da la Fagaras, ori din Bacau si Galati, basca ai nostri, din sat. O sangura data o fost si la mine acasa, cand i-am trimas vorba ca-s cam bolnav. Mi-o citit ceva din cele sfinte si o facut o fistanie, da mirosea a tamaie si-n ograda, si-n sura, ca-n altar. Am vrut sa-l platesc si n-o primit nimica. Mi-o zas doar: "Lasa, frate, roaga-te la Al da Sus, ca sa te faci bine!". A doua zi m-am scoborat din pat si am taiat lemne pentru foc... Rar om!"
Ioan Gavrila (56 de ani)
"Apai preotu nost, cand ne binecuvanta,
sa-ntrece cu gluma, da dragu lui Dumniezau!"
"Am 56 da ani, is da loc din Valea Mare, da io n-am vazut in viata me asa un popa... Cand o spus cuiva ceva, ase o fost! Sa roaga pantru fiestecare din orice pricina, da parca toti i-am fi surori si frati. Ne indeamna sa ne marturisim, ne canoneste cu canoane, ca sa ne pliveasca sufletul da buruieni, si numa dupa aia ne impartaseste. Ii drept tare! Spun ai batrani ca o mai fost la noi un popa, pa vremuri, unu Aldea, inainte da razboi. Si acela era vanjos in credinta... Da la popa Aldea pana la parintele Neculai, care sa osteneste acu, n-o mai trecut pa la Valea Mare nici un altul cu atata ravna. Si e sfios ca o fata mare! Nu l-am auzat cu vo lauda. O fost si un samn, dupa ce o vinit in sat. Vecinu mieu, Dan Suciu, o vrut sa taie un fag in curte, da nu s-o taiet lemnu de-a curmezisu, ci numa de-a lungu, si atunci s-o vazut semnu crucii in inima lemnului, da parca nu s-o lasat despicata crucea... El o adus bucatile da fag la biserica si parintele le-o pus alaturea de altar. Oamenii or zas ca asta-i samn da la Al da Sus si parintele o facut slujba mare! Are popa Neculai atata sarg si drag da Dumniezau, ca n-or vazut multi unu ca iel... Cand da un sfat, parca te unge cu miere pa limba. Mie mi-o zas odata, asa, bland: "Nu te-ai mai tras pa la biserica, mai Ioane, cam da multisor. Hai vina, ca te-asteapta Domnu!". Iti mai zace si da greu, da are mai mult vorbe dulci... Apai preotu nost, cand ne binecuvanta, sa-ntrece cu gluma, da dragu lui Dumniezau! Am avut mare noroc cu el si nu stiu daca il merita satu. Sa fie sanatos!"
Un grup de credinciosi din Fagaras
"Parintele are atragere de lume de la tamaduiri"
"Noi am auzit vorbindu-se despre parintele Floroiu de vreo doi ani. De atunci am inceput sa venim la el, din ce in ce mai des. Se roaga mult pentru oameni si pentru sanatatea lor. Citeste toate pomelnicele cu mare credinta."
"Are darul vorbirii. Cuvintele sale iti merg cu adevarat la suflet. Faima parintelui s-a raspandit cu destula repeziciune, desi el este foarte smerit si modest. Are o minte luminata si te indruma. Noi venim si pentru rugaciuni, dar si pentru sfaturi. Este ca un intelept pentru noi."
"Parintele are atragere de lume de la tamaduiri. Pe langa sfaturile bune pe care le da, rugaciunile sale pentru sanatate au mare spor. Il asculta Dumnezeu si se indura de cererile sale pentru oameni necajiti, ca e curat. Dar nu-i place sa recunoasca asta, fiindca este un om smerit, ca slujitor al Celui de Sus. Atat de mult vorbeste lumea despre el, incat credinciosii au inceput sa vina in grupuri. S-a raspandit vestea unor vindecari adevarate si noi suntem martori. O tanara din comuna Margineni, in regiunea Fagarasului, s-a imbolnavit de cancer la 35 de ani si a fost internata la Cluj. Mama ei, trecuta de 70 de ani, a venit cu noi la Valea Mare si i-a cerut ajutorul parintelui Floroiu. El a pomenit-o la rugaciuni pe tanara bolnava timp de doua luni, in fiecare zi. Acum catva timp, am fost de fata cand au venit amandoua, mama si fiica, pentru a multumi parintelui. Tanara se vindecase ca prin minune! Ne-am cutremurat cand am vazut-o izbucnind in plans, iar parintele i-a dat binecuvantarea si l-am auzit spunand: "Numai pentru credinta ta s-a indurat Dumnezeu!". Altadata, am fost martori cand o credincioasa din Alba-Iulia a venit sa se roage pentru cumnata sa, care zacea pe un pat de spital, zdrobita in urma unui accident de masina. Doctorii ii spusesera ca va ramane in carucior tot restul vietii. Parintele s-a rugat ore in sir impreuna cu ruda celei din spital. Astazi, femeia este sanatoasa si asteapta un copil..."
Elena Mangalagiu (74 de ani)
"Am vazut un baiet vindecat!..."
"Mie-mi place tare mult sa merg la biserica! Dac-as putea, as sta tata ziua numa acolo! Ma rog pentru mortii mei si pentru pacatele din tinereta. Asa il vad si pa parintele mai des. Intr-o zi, or adus un baiet ce s-o vindecat sub ochii mei... Era napastuit rau da diavoli. Parintele si-o pus patrafiru si o inceput sa-i citeasca moliftele cu glas tare. Baietu statea intins pa jos si tremura, da ziceai ca-i cuprins da friguri. Cu cartea sfanta in mana, parintele citea si iar citea. Da cate ori termina molifta, o lua da la capat. Eu stateam in strana si priveam muta. Zac ca n-o fi da mirare daca nu s-o rugat parintele cat o fo zaua da lunga. Apoi s-o auzit un geamat mare si baietu parca si-o dat duhu sub ochii parintilor. Eram impietriti tati. Parintele o zas sa nu ne spariem. O luat caldarea cu agheasma si l-o stropit pa baiet. Abia atunci, saracutu, si-o vint in simtiri, da ziceai ca are alt chip! Tremura vesmantul da oboseala pa bietu parintele si s-o sprijinit da iconostas. Baietu s-o sculat in capu oaselor si parintii plangeau. El parca sa-ntorsese de pa alta lume. Privea altfel, vorbea altfel... Parintele s-o inchinat si o facut o metanie in fata altarului. Am fost acolo... Am vazut un baiet vindecat!..."
Fotografii de Emanuel Tanjala
(Satul Valea Mare se afla in judetul Covasna, pe soseaua Brasov - Buzau. Cu masina, in localitatea Intorsura Buzaului se face la stanga, prin comuna Barcani.)