Listandu-l alaturi de situri sacre din tari precum India, Australia, Irlanda si Statele Unite, Ssif atrage astfel atentia autoritatilor romane asupra necesitatii interventiei neintarziate pentru salvarea patrimoniului aflat in mare pericol. Din comitetul stiintific care a analizat propunerile venite din toata lumea, au facut parte: Robert Bednarik, presedintele Federatiei Internationale de Arta Rupestra, Bulu Imam, expert in domeniul conservarii patrimoniului din India, Melissa Nelson, expert in studii indiene la San Francisco State University, Celia Nyamweru, profesor de antropologie si expert in situri sacre naturale la St. Lawrence University (Sua) si Pr. John-Brian Paprock, autorul unor carti dedicate siturilor sacre.
In motivatia includerii pe lista Ssif a Rosiei Montane, se spune: "Masivul Carnic si Rosia Montana cuprind vestigii ale unei asezari miniere romane, inconjurate de un mausoleu, de cimitire si de ramasite ale unor temple. Situl de la Rosia Montana este amenintat de compania canadiana Gabriel Resources care planuieste deschiderea unei exploatari aurifere. Din aceste considerente, situl are nevoie de protectia Guvernului roman".
Un mesaj similar a venit joi, 30 martie, de la Parlamentul European. Dupa votarea, in Comisia de Politica Externa, a propunerii ecologistilor, potrivit careia monitorizarea Romaniei, dupa semnarea Tratatului de aderare din 15 aprilie, se va face nu numai de catre Comisia Europeana, ci si de catre Parlamentul de la Bruxelles, a fost adoptat, printre altele, un amendament care nu mai are nevoie de comentarii: "Parlamentul European isi subliniaza din nou ingrijorarea fata de efectele pe care le va avea asupra mediului, proiectul minier de la Rosia Montana - eventuala contaminare cu cianura si reabilitarea sitului dupa inchiderea exploatarii. Parlamentul solicita autoritatilor romane o evaluare aprofundata a proiectului, pentru a face posibila studierea riscurilor implicate". Deputata Marie Anne Isler Beguin a precizat: "Este esential ca lucrarile de explorare intreprinse de compania Gold Corporation (Rmgc) sa fie suspendate, iar demolarea caselor din Rosia Montana sa fie oprita, in asteptarea unui studiu de evaluare internationala si independenta, ce va trebui intreprins. Guvernul roman nu trebuie sa ia in considerare doar impactul economic al acestui proiect, ci trebuie sa tina cont de protejarea resurselor culturale si naturale ale regiunii, cat si de protectia mediului si a locuitorilor din Rosia Montana".
In urma cu patru luni, organizatia civica Pro Democratia (Apd), considerata unul dintre cele mai prestigioase o.n.g.-uri postrevolutionare, s-a implicat, alaturi de organizatiile Gec si Centras, intr-un program de asa-zisa "monitorizare independenta" a participarii publice privind autorizarea proiectului minier Rosia Montana. Acest fapt a trezit suspiciunile Asociatiei Alburnus Maior, al carei presedinte, Eugen David, a declarat: "Este vorba de un proiect de monitorizare defectuos, bazat pe un conflict de interese". Pentru a-si sustine afirmatia, David l-a citat pe profesorul bucurestean Dan Manoleli, care a vorbit recent in numele Apd, facand aprecieri elogioase la adresa proiectului Gold Corporation. "Sunt dezamagit de asocierea dintre organizatia condusa de cunoscutul analist politic Cristian Parvulescu si organizatiile Gec si Centras", a spus David. "Aceste organizatii sunt fondate de d-nii Dan Manoleli, un sustinator pe fata al proiectului Rmgc, respectiv Dan Petrescu, actualmente director al Rmgc". Comentand evidentul conflict de interese, Stephanie Roth, unul dintre voluntarii Asociatiei Alburnus Maior, a spus: "Este vorba de o incercare de a controla societatea civila de sus in jos, de un "control freackf" (control impus de sus) - prin excelenta un indiciu al lipsei de democratie. Deloc intamplator, acest tip de control pe care si-l propun Apd, Gec si Centras copiaza proiectul Rmgc, care este de asemenea un proiect impus de sus, fara consultarea reala a publicului interesat". In semn de protest, Eugen David returneaza premiul primit de la Gala Societatii Civile in 2003, premiu pentru care fusese nominalizat chiar de domnii Parvulescu si Manoleli, membri ai juriului.
P.S. La inchiderea editiei aflam ca si organizatia "Terra Mileniul Iii", laureata a aceleiasi Gale in anul 2002, va returna premiul in semn de dezaprobare a actiunii Apd.