Nici n-apuca primavara sa vina, cu cortegiul ei de muguri si flori, cand roiurile de albine isi pornesc deja colindatul prin lumina cruda a soarelui. Niciodata nu-i prea devreme, pentru ca zburatoarele harnice si aurii sa plece in cautarea nectarului. Dar prima urgenta de primavara o reprezinta propolisul, unul dintre cele mai puternice medicamente ale naturii. Amestec de substante de consistenta rasinii, culese de pe cel putin 20 de specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevarata bariera de protectie. De altfel, cuvantul propolis vine din greaca si inseamna "partea dinaintea cetatii". El a fost denumit asa de catre invatatii greci care, observand cum isi construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia ca aceasta substanta joaca rolul de pavaza impotriva agresorilor externi, propolisul facand din stup o adevarata cetate. Studiile moderne privitoare la proprietatile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de stiinta: nu mai putin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzand si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut. Iar proprietatile sale terapeutice nu se opresc aici, eficienta sa fiind demonstrata in nu mai putin de 200 de afectiuni. Iata de ce ne-am hotarat sa cunoastem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai puternice arme din arsenalul terapiei naturale.
Cum se obtine si unde gasim propolisul
Propolisul este un "cocteil" de substante vindecatoare, adunat din mugurii si de pe scoarta plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a salciilor, a frasinilor, a aninilor si ale unor specii de pomi fructiferi. Cum stiu albinele sa dozeze acest elixir, sa-l combine si sa-i dea in final o compozitie unitara, asa incat diferitele tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii sa aiba proprietati practic similare, este o enigma. O enigma este si cum au putut medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, sa identifice, fara a beneficia de mijloacele moderne, proprietatile sale terapeutice. Un lucru este cert: acum, primavara, albinele culeg un medicament exceptional, adunat cu un efort urias, din mugurii abia iesiti la lumina. Exista doua metode prin care apicultorii recolteaza acest medicament: razuindu-l direct de pe peretii stupului de albine sau, pentru o mai mare eficienta, construind un colector special, ce preia progresiv productia albinelor, care astfel sunt stimulate sa culeaga cantitati tot mai mari de propolis. Remediu de traditie in medicina naturista din Romania, propolisul se gaseste usor la apicultori, in piete sau in magazinele de profil, fie brut, sub forma unor bulgarasi maronii, fie lichid, ca tinctura alcoolizata. Propolisul brut de buna calitate se recunoaste printr-un miros specific (dulceag-amarui) foarte puternic, precum si prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte multa ceara in el si, ca atare, proprietatile sale sunt mult diminuate).
Preparate din propolis
Tinctura
Daca nu vrem sa luam acest remediu gata preparat din comert (se gaseste practic in toate farmaciile si magazinele naturiste), putem sa-l obtinem casnic: se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri rase de propolis, peste care se adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 90 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, timp in care se agita zilnic, dupa care se filtreaza. Tinctura rezultata va fi pusa in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu cate 50 de picaturi, puse pe putina paine uscata sau in miere, de patru ori pe zi.
Cu foarte putine exceptii, pe care le vom preciza ulterior, tinctura de propolis nu se ia diluata in apa, deoarece anumite substante din compozitia sa precipita (se intaresc) in contact cu apa, devenind insolubile si ca atare trec prin organism fara efect. De asemenea, nu se ia tinctura de propolis simpla, deoarece in contact cu saliva se va produce acelasi efect ca in cazul diluarii in apa.
Propolisul brut
O bucatica de propolis de marimea unei alune se suge asemenea unei bomboane, cat putem de mult, asa incat principiile sale active sa isi faca efectul local. Este un tratament recomandat in infectii la nivelul gurii, in faringite si in amigdalite. Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca propolisul nu are o actiune ampla, asupra intregului organism, ci doar locala. Un alt inconvenient este ca propolisul adera foarte puternic pe dantura, necesitand apoi o spalare indelungata si repetata.
Unguentul de propolis
Intr-o cescuta (50 ml) de untura incinsa pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctura de propolis si o bucatica de ceara de marimea unei alune, dupa care se amesteca incontinuu vreme de 10 minute. Se ia de pe foc untura, dupa care se amesteca in continuare pana cand se intareste. Preparatul se pastreaza la frigider, folosindu-se extern contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor si a ranilor usoare, contra eczemelor (mai ales a celor uscate).
Apa de propolis
Asa cum afirmam anterior, in contact cu apa, propolisul precipita si devine insolubil, pierzand astfel cea mai mare parte din calitatile sale. Totusi, cercetarile arata ca o solutie obtinuta din cinci lingurite (aprox. 25 ml) de tinctura de propolis la un pahar de apa (200 ml) are efecte terapeutice in anumite cazuri, cand tinctura simpla nu poate fi folosita, deoarece are o actiune prea dura asupra tesuturilor. Apa de propolis, obtinuta in proportiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente in combaterea stomatitelor si a cariei dentare (se fac clatiri atente ale gurii dupa fiecare spalare pe dinti), precum si in tratarea unor afectiuni genitale la femei (leucoree, cervicita).
Mierea propolizata
Se obtine prin combinarea unei lingurite de tinctura de propolis cu 3 lingurite de miere. Este un produs recomandat copiilor, carora li se va administra jumatate de lingura de 3 ori pe zi, pentru intarirea sistemului imunitar, pentru combaterea infectiilor respiratorii si intestinale.
7 afectiuni specifice primaverii care se previn si se trateaza cu propolis
Gripa, guturaiul - un studiu realizat de catre un cercetator german, A. Scheller, a aratat ca la pacientii care iau 50 de picaturi de tinctura de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infectie cu virusul gripal scade cu pana la 40%. De asemenea, la majoritatea pacientilor tratati astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile, fata de 6-7 zile la lotul martor.
Bronsita, bolile respiratorii cu secretii abundente - se ia de patru ori pe zi cate o lingura de miere propolizata, in cure de 3 saptamani. Propolisul este un excelent antibiotic, care actioneaza progresiv inhiband dezvoltarea bacteriilor, refacand tesuturile lezate de catre acestea, favorizand eliminarea secretiilor in exces de pe caile respiratorii.
Gastrita, ulcerul - se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis pe o felie de paine alba uscata se amesteca bine si se inghite pe stomacul gol. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi, care au efect cicatrizant asupra peretilor gastrici, regleaza cantitatea de sucuri acide secretate. Retineti, insa, ca daca nu se administreaza pe o cantitate suficient de mare de paine uscata, tinctura poate agrava, din cauza alcoolului pe care il contine, gastrita.
Colita de fermentatie si de putrefactie - se pun 50 de picaturi de tinctura de propolis intr-o lingura de miere si se inghit pe stomacul gol. Se iau 3 asemenea doze pe zi, inainte de masa. Vindecarea apare in maximum 5 saptamani. La persoanele cu colita de fermentatie pe care mierea de albine o agraveaza, se va lua aceeasi cantitate de tinctura de propolis pe paine uscata. Medicul bulgar S. Nikolov a facut un studiu cu acest tratament pe 45 de pacienti suferind de colita, observand dupa o luna la 43 dintre ei reactii pozitive. In general, dupa maximum 20 de zile, durerea si celelalte simptome deranjante au disparut, tratamentul fiind continuat doar pentru consolidarea efectului.
Astenia - anumite substante numite flavonoide din compozitia propolisului au efecte exceptionale in tratarea asteniei de primavara. Ele au efecte tonice nervoase, impiedica degradarea unor vitamine esentiale pentru organism (cum ar fi vitamina C), relanseaza activitatea hormonala. Contra asteniei de primavara se face o cura de trei saptamani cu miere propolizata, timp in care se iau 6 lingurite din acest preparat pe zi.
Caderile imunitare - studii facute in paralel in Japonia, Statele Unite, Rusia au pus in evidenta faptul ca propolisul activeaza foarte puternic sistemul imunitar. Extractul alcoolic de propolis (adica tinctura) administrat sistematic mareste productia de celule specializate ale sistemului imunitar, le face mai "agresive", ceea ce determina o mult mai mare rezistenta la infectiile cu orice tip de germen. Pentru cresterea imunitatii se face o cura de 3 saptamani, timp in care se iau cate 30-40 de picaturi de tinctura de propolis, de 4 ori pe zi.
Hipertensiunea si tulburarile de ritm cardiac - cercetarile facute in spitalul de cardiologie din Jiangsu, China, au pus in evidenta ca administrarea a 300 mg de propolis (aproximativ 150 de picaturi de tinctura) zilnic conduce la scaderea presiunii arteriale, la normalizarea ritmului cardiac, la scaderea cantitatii de colesterol din sange. De asemenea, s-au constatat efecte de refacere a elasticitatii vaselor de sange.
Alte boli care se trateaza cu propolis
Boala canceroasa - peste 30 de studii, cu efecte mai mult decat promitatoare, cu extracte de propolis, folosite atat intern cat si extern, s-au facut in diverse laboratoare de medicina experimentala si spitale din intreaga lume. Folosit intern, 30-50 de picaturi de tinctura administrate de 4 ori pe zi, propolisul impiedica dezvoltarea celulelor maligne, creste capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celule canceroase, ajuta la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Rezultate bune s-au obtinut cu tratamentul intern cu propolis in tratarea cancerului la san, a cancerului de colon si genital, a melanomului malign, a metastazelor pulmonare si hepatice. Un studiu facut in Iugoslavia mai pune in evidenta ca administrarea sistematica a propolisului inlatura o buna parte a efectelor nefaste ale aplicarii radioterapiei in cancer. De asemenea, propolisul are efecte extraordinare utilizat extern, pe plagile canceroase.
Giardia - infectia cu protozoarul Giardia lamblia cedeaza la un tratament de 30 de zile facut cu tinctura de propolis. Se iau 50 de picaturi pe o bucatica de paine, de patru ori pe zi, inainte de masa.
Tuberculoza - un studiu facut intr-un spital din Rusia de V.H. Karinova si E.I. Rodionova pe 135 de pacienti cu tuberculoza a avut rezultate uimitoare. Ele au administrat, vreme de 10 luni, cate 7-10 ml de tinctura pe zi. La trecerea acestui interval de timp, la aproape 25% dintre pacienti s-a constatat remisia completa a bolii, iar la ceilalti - cu exceptia a 12 pacienti -, imbunatatiri substantiale ale starii de sanatate. Toti cei 12 pacienti care nu au raspuns la acest tratament sufereau de tuberculoza renala.
Tratamente externe cu propolis
Herpes cu diferite localizari - se aplica pe locul afectat tinctura de propolis prin picurarea directa cu o pipeta, si nu prin stergerea cu un tampon de vata (deoarece propolisul tinde sa precipite mai rapid pe tampon), pana se creeaza o mica crusta pe suprafata tratata. Se repeta procedura de 2-3 ori pe zi. Timpul de vindecare scade in 80% din cazuri de 3-4 ori, iar posibilitatea de recidiva se injumatateste - asa suna concluziile unui studiu suedez efectuat in 1995.
Eczeme infectioase - se pun zilnic comprese cu tinctura de propolis care se tin vreme de o ora. In eczemele uscate se fac aplicatii cu unguent de propolis sau cu crema de galbenele si propolis (se gaseste in comert), de 2-3 ori pe zi.
Arsuri - in arsurile usoare se fac aplicatii cu unguent de propolis sau unguent de propolis si tataneasa. In arsurile grave se aplica tinctura de propolis - produce usturimi foarte puternice, dar efectele sale vindecatoare sunt uimitoare.
Cosuri, acnee, furuncule, abcese - se aplica pe locul afectat tinctura de propolis cu un tampon de vata. Efecte uimitoare in tratarea cosurilor si acneei are un preparat numit "Dermogent" (produs de laboratoarele "Dacia-Plant"), pe baza de propolis si alte cateva plante (rostopasca, tataneasa, coada-soricelului etc.), care in 24-48 de ore provoaca disparitia formatiunilor tratate de pe piele.
Cancer de piele, tumori exteriorizate - se pune, vreme de o ora pe zi, o compresa cu tinctura de propolis pe locul afectat. Dupa scoaterea compresei cu tinctura de propolis, pielea se lasa sa se zvante la aer vreme de minimum 30 de minute. Tratamentul se face 30-60 de zile incontinuu.
Ulceratii pe piele, ulcer varicos - 64 de pacienti cu ulcere de gamba, cu varste intre 23 si 98 de ani, au fost tratati cu tinctura de propolis si unguent. S-au facut aplicatii zilnice cu tinctura pe zona ulcerata si tratament la periferie cu unguent de propolis. Durata tratamentului a fost intre 4 si 12 saptamani. La final, 19 din cei 64 de pacienti nu mai aveau nici un semn clinic al bolii, iar alti 39 de pacienti erau intr-o conditie mult imbunatatita.
* Precautii si contraindicatii
La anumite persoane propolisul poate da, administrat intern sau in contact cu pielea, reactii alergice. Din acest motiv, inainte de a incepe un tratament cu acest produs este necesar sa facem un test, administrand intern sau aplicand pe piele cateva picaturi de tinctura si vazand care este reactia. Daca apar senzatii neplacute de iritatie, inflamatie, daca se declanseaza catar respirator sau apare inrosirea pielii, nu se va face tratament cu propolis. Un substitut excelent pentru propolis sunt mugurii de plop si tinctura de muguri de plop, care au efecte relativ similare, dar sunt mult mai bine tolerate de catre organism.