La cules de capsuni in Spania

Dan Pavel
Scandalul returnarii autocarelor de romani din Spania arata in ce mod se integreaza tara noastra in Uniunea Europeana.

De mai multi ani, sute de mii de cetateni romani muncesc temporar, pe termen scurt sau mai lung, in Peninsula Iberica, in timp ce altii isi castiga existenta ilegal sau la granita dintre lege si faradelege. Toti o duc bine, oricum mai bine decat in tara natala, ca altminteri nu s-ar duce acolo. Nefiind o tara dictatoriala (cam de la moartea lui Franco), Spania nu poate sa impuna un regim foarte dur celor care au capatat dreptul la libera circulatie, dupa cum nu poate impune un regim restrictiv propriilor cetateni. Din cauza dilemei democratice dintre libertate si ordine, spanioli si straini traiesc la granita dintre lege si ceea ce este dincolo de ea. Pe acest fond s-a petrecut incidentul originar. Un sofer roman de Tir a adormit la volan, a intrat intr-un baraj de securitate, omorand sase politisti din trupele speciale. A fost un soc pentru opinia publica. "Inconstientul" roman lucra ilegal la o firma spaniola, cu cateva ore inainte l-ar fi sunat pe patron sa-i spuna ca nu mai poate continua drumul din cauza oboselii, drept pentru care are nevoie de odihna, patronul nu a fost de acord, angajatul a continuat drumul, dupa care stim ce s-a petrecut. Dar adevarata cauza a tragediei a fost complicitatea pentru incalcarea legilor intre angajatorul spaniol si angajatul roman. Din incalcarea legilor ambii aveau de castigat, pana cand s-a intamplat criza. Nu se poate spune ca romanii nu s-au "integrat" in specificul pietei de munca din Spania. Integrarea inseamna pentru multi a profita de imperfectiunile din sistemul de impunere a legii care exista in orice tara. Pentru romani este mai usor sa se descurce in Occident: sunt antrenati sa insele autoritatile. Si in respectivele tari exista o multime de cetateni gata sa faca la fel. Diferenta dintre o tara precum Spania si Romania este ca, din cand in cand, mai ales cand se petrece ceva grav, in Occident se strange surubul.
Al doilea episod a fost razbunarea spaniola. Brusc, politistii spanioli au devenit extrem de exigenti cu calatorii veniti din Romania, desi se stia ca unii calatoresc fara a fi in ordine 100%. De pilda, romanii "s-au prins" ca daca te duci acolo in vizita sau la munca, pentru trei-patru sau cinci luni, "merge si asa": iti faci asigurare medicala pe doar cinci zile, ca nimeni nu verifica. Desi merg in Spania pentru o perioada mai lunga, nimeni nu le controleaza banii dincolo de suma minima. Dupa controlul riguros facut de autoritati, s-a dovedit ca foarte putini dintre cei aproape trei sute de calatori prin spatiul Schengen aveau toate actele in regula. In ciuda declaratiilor initiale date de vamesii romani cu privire la actele "in regula" ale celor intorsi din drum de catre spanioli, un control de la Ministerul de Interne arata ca neregulile porneau de la granita, unde (din motive diverse, neglijenta, incompetenta sau mita) controlul se facea de mantuiala. O alta veriga slaba din lantul faradelegilor sau neregulilor este reteaua de firme de transportatori, unde patronii si soferii duc de ani de zile zeci de mii de cetateni in Occident, imprumutandu-i cu bani pe cei care nu au fonduri suficiente, numai pentru ca aceia sa ajunga sa munceasca (sau sa fure, sa cerseasca etc.) in tarile de destinatie.
Al treilea episod: autoritatile din Spania, Romania, dar si din tarile "de tranzit" raspund la criza. Lantul slabiciunilor arata nereguli in fiecare dintre aceste tari, cele mai multe fiind bineinteles in tara de origine, unde cetatenii dornici sa incalce legea beneficiaza de complicitatea politistilor, vamesilor, transportatorilor etc. Lantul slabiciunilor s-a spart mai intai acolo unde legea si functionarea autoritatilor sunt mai puternice, adica in Spania. Numai ca totul a inceput incorect, ca o reactie excesiva de razbunare la o tragedie rutiera. Pentru greseala unui singur om au platit cateva sute, chiar daca multi dintre ei nu erau tocmai in regula. Iar razbunarea politistilor s-a exercitat nediscriminat, chiar si asupra celor care erau cu actele in regula si mai ales asupra acelora care erau in situatii aproape disperate. Mentalitatea "merge si asa", prin intermediul careia romanii au patruns in numar mare in Spania si in alte tari occidentale, nu este specifica doar conationalilor nostri. Milioane de musulmani au luat cu asalt Occidentul european, iar multi au mentalitati profund ostile regimurilor si regulilor democratice, chiar urasc crestinismul si planuiesc in secret distrugerea "Marelui Satan" (mai intai Sua, apoi celelalte tari occidentale). Chiar acum un an, spaniolii au cunoscutpe pielea lor duritatea terorismului fundamentalist. Autoritatile spaniole ar trebui sa se intrebe de ce a reusit atentatul la ei, iar nu in Germania sau in Marea Britanie, unde proportia musulmanilor este mult mai mare. Pentru ca, exact ca si cu romanii care se duc acolo sa munceasca, autoritatea legii este mult mai deficitara in aceasta tara. Romanii patrund mai usor in Spania sau Italia, pentru ca inteleg mai bine slabiciunile din aceste tari latine ale Ue. S-ar putea ca in ciuda scatoalcelor incasate de romani in Spania, totul sa fi fost inspre bine, pentru ca oamenii invata din greseli, indiferent ca sunt spanioli sau romani, comunitari sau extracomunitari.