Cu totul intamplator, cam in aceeasi perioada (adica la sfarsitul anului trecut), a fost publicat Anuarul 1000 Vins du Monde (Hachette, Paris 2004), in care nu se regaseste nici un vin romanesc! Pur si simplu, din perspectiva publicatiei editate de Uniunea Oenologilor Francezi, Romania nu exista in peisajul mondial al vinurilor (selectia fiind facuta de 132 de degustatori, din 2500 de vinuri - nici unul din Romania! - prezentate la un concurs international). Mai activ ca niciodata in aceasta bransa, dr. Pusca a inteles ca este singurul care ar putea indrepta lucrurile, macar in Capitala, unde zeci de mii de straini, oameni de afaceri sau diplomati sunt interesati sa ia contact cu aspectele autentice ale realitatii romanesti, inclusiv cu vinurile indigene - pe care, din nefericire, nici chiar romanii nu le prea cunosc. Deschizand "Casa Vinurilor Dr. Pusca" - un adevarat templu al vinurilor romanesti -, inventatorul sampaniei de Panciu a ales doua locatii: in inima Bucurestiului (B-dul Unirii nr. 21) si in zona Pasajul Lujerului (B-dul Virtutii nr. 9). Aceste centre, unice in felul lor in Romania, sunt doar primele "statii pilot" ale programului de promovare in Capitala a ceea ce are mai vandabil plaiul mioritic. Ele au fost concepute astfel incat sa ofere nu atat o simpla marfa, cat mai ales o lectie de initiere. Intr-o desfasurare inspirata, vinurile din podgoriile traditionale stau randuite pe rafturi aduse parca din beciurile domnesti. Vinuri imbuteliate, vinuri la butoi sau vinuri la punga - atmosfera este aceea dintr-o crama moldoveneasca, in ce priveste decorurile (butoaie, sticle de vinoteca, harti ale regiunilor viticole ale Europei si ale Romaniei etc.) amintesc de marile pravalii similare din Occident. Pe langa o degustare gratuita pentru toti clientii, dr. Pusca ofera, cui vrea sa asculte, povestea uitata a vinurilor dacice si medievale.
Feteasca Neagra. De 2000 de ani, "Poama fetei negre", "Coada randunicii" sau "Pasareasca neagra", cum i se mai spune, a fost intalnit numai in spatiul romanesc. Din aceasta pricina, ar trebui folosit de istorici ca argument al continuitatii romanesti la nord de Dunare, precum limba romana. Nici o alta vita nobila nu are vechimea certificata a Feteascai negre, fiind singurul soi dacic care a rezistat de-a lungul istoriei.
Feteasca alba. Este soiul cel mai cultivat din Romania. A fost obtinut prin selectii populare, din soiul Feteasca neagra, in mileniul intunecat, de migratie a popoarelor barbare (aprox. 275 - 1200); este unul dintre cele mai viguroase, fiind cultivat initial in podgoria Cotnari.
Feteasca regala. Originar de pe Tarnave, din comuna Danes, Feteasca regala a fost identificata in urma cu circa 80 de ani, imediat dupa Marea Unire de la 1918. Gratie calitatilor sale de exceptie, a cucerit iute Romania Mare, mai ales dupa Expozitia nationala de vinuri si fructe din 1928.
Babeasca neagra. Se pare ca si acest soi vine direct de la daci. Ceva mai tanar decat Feteasca neagra, s-a format si a trait odata cu poporul roman. Legenda spune ca Stefan cel Mare, in drum spre Cetatea de Scaun a Sucevei, a poposit in podgoria Nicoresti si a baut aici un vin rosu care i-a placut. Servit de o batrana a locului, vinul si-a primit botezul pe loc din gura maritului voievod: "Babeasca".
Enumerand si alte soiuri autohtone (Francusa, Cramposie, Grasa de Cotnari, Galbena de Odobesti, Zghihar etc.), dr. Pusca crede ca ar trebui sa tinem un moment de reculegere in amintirea urmatoarelor soiuri disparute: Negru vartos, Gordan alb, Gordin, Basicata de Dealul Mare, Berbecel, Plavaie. Lista ramane deschisa. Daca institutiile abilitate nu elaboreaza curand un program national de promovare a vinurilor din soiuri nobile indigene (a nu se confunda cu soiurile hibride!), mai devreme sau mai tarziu, Romania isi va pierde intreg patrimoniul mostenit din stramosi.
Pentru detalii, pe dr. Pusca il puteti contacta la urmatoarele telefoane: 0744/58.74.73, 021/336.15.45, 430.62.16, e-mail: ion_pusca@fx.ro